De ce au crescut depozitele bancare?
0Valoarea ridicată la care au ajuns depozitele bancare ne duce cu gândul că românii au devenit mai economi. Nimic mai fals! Creşterea se datorează în exclusivitate capitalizării dobânzilor.
Depozitele populaţiei şi ale firmelor au crescut în luna martie cu 1,2% faţă de februarie, până la nivelul de 167,1 miliarde lei (40,76 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună din 2009, majorarea este de 8,4%. După ce parcurgi aceste cifre publicate de Banca Naţională a României (BNR), eşti tentat să spui că românii şi-au schimbat comportamentul: au renunţat să mai contracteze credite şi s-au pus pe economisire. Realitatea este cu totul alta.
Creditul privat a scăzut în termeni reali în ultimul an cu 5,6% la 199,4 miliarde de lei, iar economisirea a început să fie puternic afectată de scăderea veniturilor şi de şomaj. Acestea au fost principalele motive pentru care în ultima jumătate de an, numărul deponenţilor din bănci, în special persoanele fizice, a intrat pe o pantă descendentă. La sfârşitul anului trecut, numărul total de titulari de depozite din sistemul bancar românesc era de 18 milioane de persoane, arată datele Fondului Naţional de Garantare a Depozitelor (FGDB), scăderea anuală fiind de 4,37%. Şi totuşi, de unde vine această creştere constantă a valorii depozitelor din bănci? „Dacă analizăm structura depozitelor şi dobânzile medii din ultimul an, atât în lei cât şi în valută, observăm că procentul de creştere este apropiat de dobânda medie globală", explică Claudiu Cercel, director general adjunct la BRD - SGG.
Altfel spus, creşterea sumelor aflate în depozite bancare din ultimul an s-a datorat mai degrabă capitalizării dobânzilor şi nu creşterii numărului deponenţilor. Cifrele susţin această explicaţie. În ultimul an, bonificaţiile oferite de bănci pentru depozitele noi în monedă naţională au avut o medie de aproape 10%, în timp ce, în acelaşi interval (martie 2009-martie 2010), valoarea depozitelor a urcat cu 8,4%. Un calcul grosier arată că populaţia şi firmele nu numai că n-au depus bani, ba chiar au retras aproximativ trei miliarde de lei.
Banii s-ar putea regăsi în fondurile mutuale care au avut o creştere explozivă în ultimul an, creşterea netă a activelor gestionate de acestea echivalând cu suma mai sus amintită. „Procesul de economisire a fost real pozitiv tocmai datorită plasamentelor în alte instrumente de economisire decât depozitele", susţine şi Sorin Mititelu, director executiv la direcţia de dezvoltare, afaceri şi retail din Banca Comercială Română (BCR).
CINE DĂ MAI MULT?.În primăvara anului trecut, băncile se întreceau în oferte şi acordau dobânzi pentru economiile în lei atrase de la populaţie, în medie de 16%. Erau direct interesate să adune lichidităţi, astfel că, în luna februarie 2009, dobânzile la depozitele noi atingeau un vârf de 16,78%. Scăderea agresivă a dobânzii cheie din ultimul an de la 10 la 6,25 procente şi tăierea în 2009 a rezervelor minime obligatorii au adus un surplus de bani în sectorul bancar şi au domolit dobânzile. Efectele s-au văzut cu precădere la depozite, unde bonificaţiile au coborât vertiginos cu mai mult de jumătate, şi mai puţin la credite, unde reducerea a fost de doar 40%.
De exemplu, la un depozit nou, dobânda medie în lei la sfârşitul lunii martie era de 7,23%, în timp ce la creditele noi aceasta se situa la 12,5%. În ambele situaţii, dobânzile se menţin peste nivelul-cheie stabilit de Banca Naţională a României. De altfel, cota ridicată a dobânzilor practicate de bănci - la depozite şi la credite - a fost criticată în repetate rânduri inclusiv de guvernatorul Mugur Isărescu. „În condiţii normale, dobânda la depozite ar trebui să se poziţioneze în perioada următoare sub dobânda de politică monetară de 6,25%", crede Răzvan Munteanu, vicepreşedintele Raiffeisen Bank. Teoretic, pentru că practic cotaţiile de dobândă s-ar putea menţine şi în 2010 peste nivelul-cheie. „Instituţiile financiare sunt interesate în continuare de îmbunătăţirea raportului dintre depozitele atrase şi creditele plasate", explică Sorin Mititelu, reprezentantul BCR.
Citiţi mai multe despre pericolul principal care pândeşte economisirea la români în numărul 31 al revistei Forbes România.
Se încarcă comentariile...
