România, pe urmele Greciei?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Asemănarea dintre România şi Grecia nu stă în datoria publică, ci în deficitul bugetar.

Măsurile de austeritate anunţate de Guvernul de la Bucureşti privind reducerea salariilor bugetarilor cu 25% a pensiilor şi ajutoarelor de şomaj cu câte 15% riscă să ne arunce dintr-o criză economică globală într-una proprie. Asemănarea dintre Grecia şi România nu stă în datoria publică (mult mai mică în cazul României, de doar 24% din PIB în 2009, pe locul 24 în Uniunea Europeană), ci în deficitul bugetar.

Adică în modul în care sunt cheltuiţi bani de la buget, în ciuda veniturilor tot mai mici. Şi să nu uităm că o parte din bani sunt împrumutaţi, iar scadenţa se apropie. Chiar preşedintele Traian Băsescu a recunoscut că numai dobânzile aferente anului în curs se ridică la 1,8 miliarde de euro, dublul următoarei tranşe din împrumutul FMI. Tocmai această discrepanţă dintre cheltuieli şi încasări a împins, anul trecut, deficitul bugetar la 8,3%. Astfel, România a fost a opta în topul deficitelor publice din Uniunea Europeană şi pe prima poziţie în clasamentul gradului de colectare a veniturilor la buget, cu doar 32% din Produsul Intern Brut.

În Grecia, deficitul bugetar s-a ridicat în 2009 la 13,6% din Produsul Intern Brut, în creştere de la 7,7% din PIB în 2008. În ceea ce priveşte datoria publică, statul elen a cumulat în 2009 debite ce depăşesc 115% din PIB.

Ritmul de creştere a datoriei îngrijorează

Chiar dacă România nu se confruntă cu o datorie publică atât de mare comparativ cu cea a Greciei, ritmul de creştere al acesteia, având în vedere presiunile de creştere a cheltuielilor publice şi perspectivele economiei autohtone, îngrijorează. 

„Ca cifră absolută, datoria publică a României nu este atât de îngrijorătoare, însă trebuie raportată la perspectiva de creştere a acesteia şi la situaţia macroeconomică", explică Laurian Lungu, managing partner în cadrul Macroanalitica.

El consideră că există anumite temeri în ceea ce priveşte debitele statului român, având în vedere că există presiuni de creştere a acestora în următorii ani, iar situaţia economică nu este atât de solidă cum ar trebui să fie.

„Până în 2012, datoria publică va creşte până la 31-32% din PIB, dar asta numai în condiţiile în care deficitul bugetar se va încadra în ţintele stabilite. Dacă nu, există posibilitatea ca aceasta să crească mult mai mult", explică Lungu.

În condiţiile în care România este văzută de investitori ca o piaţă emergentă, care prezintă anumite vulnerabilităţi, finanţarea datoriei publice ar putea deveni greu de susţinut. Iar aici putem da exemplul Olandei sau al Austriei, ţări cu cu datorii publice de peste 60% din PIB, dar cu o capacitate de finanţare de pe pieţele interne foarte solidă.

Nepregătiţi pentru euro

În cei trei ani scurşi de la aderare, românii par să nu fi învăţat niciuna dintre regulile europene ale jocului, iar aderarea la zona euro, aşteptată pentru 2015, riscă să ne găsească la fel de nepregătiţi. Asta dacă ţinta va fi păstrată. Problemele statelor din zona euro, generate de datoriile şi deficitele guvernamentale mari, vor influenţa atitudinea faţă de acceptarea de noi membri, inclusiv prin regândirea criteriilor de aderare.

Experienţa Greciei a demonstrat, clar şi dureros, că o ţară care nu este pe deplin pregătită să adopte euro poate să aducă deservicii întregii zone monetare unice. „În mod sigur, la evaluarea României se va ţine cont mai mult de indicatori precum contul curent şi competitivitatea", avertizează şi fostul negociator pentru România cu Uniunea Europeană, Va­­sile Puşcaş. Modul în care va fi rezolvată criza din zona euro va fi hotărâtoare pentru aderarea din 2015. „Sper ca Grecia, Portugalia sau Spania să nu fie obligate să iasă din zona euro pentru că, în acest fel, nu văd cum va mai fi po­­­sibilă intrarea României", spune Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, care vede în leu cel mai mare generator de inflaţie.

"Nu suntem în situaţia Greciei"

Fostul ministru al Finanţelor, Daniel Dăianu, a explicat însă recent pentru "Adevărul" că România nu se află în situaţia Greciei şi nici nu va ajunge având în vedere potenţialul ţării noastre, care spre deosebire de Grecia, nu se bazează numai pe veniturile din turism. „Noi avem potenţial economic mult mai mare şi mult mai diversificat decât grecii. Chiar dacă nu avem insule şi soare tot timpul, avem industrie chimică, constructoare de maşini şi de avioane. Ne lipseşte infrastructura şi lipsa de organizare", a punctat Dăianu.

PLAN DE URGENŢĂ

  • Pachetul de urgenţă stabilit pe 9 mai de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional este în valoare de 750 de miliarde de euro. 60 de miliarde de euro provin din fondul de urgenţă al Uniunii Europene şi 250 de miliarde de la Fondul Monetar Internaţional. Alte 440 de miliarde de euro vor proveni de la un vehicul de finanţare care urmează să fie creat cu garanţia statelor membre ale zonei euro. Această entitate le permite statelor membre să se ajute reciproc fără să încalce tratatele de aderare care interzic unei ţări să îşi asume datoria alteia
  • Banca Centrală Europeană va cumpăra obligaţiuni emise de guvernele din zona euro pentru a asigura lichiditatea pieţei, o mişcare pe care nu a făcut-o niciodată  până acum;
  • Rezerva Federală Americană a redeschis acordurile swap cu Banca Centrală Europeană, Banca Angliei şi cea a Elveţiei pentru a se asigura că acestea au acces la dolari. Printr-un acord swap, băncile centrale se obligă să-şi pună reciproc la dispoziţie, la cerere, o sumă de bani în valuta proprie, în cadrul unui plafon prestabilit. Rezerva Federală închisese toate liniile swap care deveniseră accesibile în timpul crizei subprime. 

Citiţi mai multe despre pericolele care pândesc economia românească în numărul 31 al revistei Forbes România.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite