Forbes: Relaxarea fiscală a Ungariei se amână din nou
0Noul guvern de la Budapesta este obligat să continue politica de austeritate începută de precedentul executiv, în ciuda promisiunilor făcute în campania electorală. În locul relaxării fiscale vor fi introduse noi impozite pentru bănci şi instituţii financiare
Teama că extinderea crizei generate de deficitele bugetare exagerat de mari va migra din sudul spre centrul Europei a provocat scăderea generalizată a pieţelor. Această îngrijorare s-a accentuat după ce noul premier de la Budapesta, Viktor Orban, a declarat pe 4 iunie că ţara sa se află într-o situaţie foarte gravă, iar intrarea în incapacitate de plată nu mai este o simplă speculaţie. Datoria publică a Ungariei se ridică la 80% din PIB, mult peste România, Polonia sau Slovacia, fiind singurul stat est-european care depăşeşte limita de 60% impusă de Comisia Europeană. Declaraţiile oficialilor maghiari, cum că deficitul riscă să ajungă la 7,5% din PIB în acest an, faţă de ţinta de 3,8%, a provocat deprecierea forintului cu 5% în numai două zile. Toate declaraţiile alarmiste din ultimele săptămâni au vizat de fapt pregătirea opiniei publice pentru continuarea politicii de austeritate. În campania electorală, Orban promisese înlocuirea măsurilor de austeritate cu unele care să asigure bazele creşterii economice prin reduceri de taxe şi impozite pentru mediul privat. El dorea să renegocieze acordul cu FMI pentru depăşirea pragului de 3,8% al deficitului bugetar. Ajuns la putere, însă, noul premier a constatat că promisiunile sale sunt nerealiste.
FMI, care are un acord de împrumut cu Ungaria, nu a permis depăşirea ţintei de deficit. În acest context, încasările la buget trebuie crescute cu 1,5%, conform calculelor Ministerului maghiar de Finanţe. Pentru atingerea acestei ţinte, Orban intenţiona să transfere fondurile colectate în baza Pilonului II al sistemului privat de pensii în bugetul consolidat al statului. Practic, premierul viza o renaţionalizare a sistemului de pensii, ceea ce ar fi redus deficitul şi povara datoriei externe.
Uniunea Europeană şi FMI s-au opus vehement acestui proiect, ceea ce pune noul guvern într-o situaţie extrem de delicată, neputând să-şi onoreze promisiunile electorale (de relaxare fiscală), pe baza cărora a câştigat alegerile din luna aprilie. În aceste condiţii, orice diminuare de taxe şi impozite este imposibilă în cursul acestui an. Statul trebuie să colecteze suplimentar până la sfârşitul anului aproximativ 100 de miliarde de euro, bani pe care speră să-i adune din impunerea unui impozit suplimentar pe profiturile băncilor, societăţilor de asigurări şi de leasing financiar. În plus, reducerea numărului de ministere şi concedieri în rândul aparatului birocratic vor reduce din cheltuielile statului.
PROMISIUNI NEONORATE. În locul unor măsuri imediate de reducere a fiscalităţii, premierul Orban a anunţat un plan de reformare a întregului sistem fiscal, care ar urma să se aplice din 2012. Problema Ungariei în colectarea taxelor este similară cu cea a României şi a multor alte state europene. La o populaţie de zece milioane de locuitori, sunt doar 2,5 milioane de contributori la sistemele de pensii şi asigurări sociale, ceea ce în opinia premierului Orban nu poate conduce la crearea unei economii moderne. Însă planul de reducere masivă a contribuţiilor şi simplificarea sistemului de impozitare se va realiza în etape, pe parcursul mai multor ani.
Pentru încurajarea activităţii economice, companiile care vor avea un profit mai mic de 500 de milioane de forinţi (1,7 milioane de euro)vor beneficia de reducerea impozitului pe profit la 10%, faţă de 19% în prezent. Va fi, de asemenea, introdus un impozit personal unic perceput pe venitul familial. Totodată, Orban a mai propus cumularea a zece mici impozite şi taxe într-una singură şi adoptarea cotei unice de 16% pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice.
Ungaria a fost prima ţară europeană care a apelat la sprijinul FMI la sfârşitul anului 2008, obţinând un împrumut de urgenţă de 20 de miliarde de euro. Cu tot acest ajutor, economia a scăzut în 2009 cu 6,3%, iar şomajul a ajuns la aproape 12%. Deşi este cea mai îndatorată ţară din Europa Centrală şi de Est, şansele Ungariei să ajungă curând în situaţia Greciei (unde deficitul a fost de 13,6% din PIB în 2009) sunt destul de reduse, mai ales pentru că se află sub monitorizarea atentă a UE şi FMI.
Citiţi mai multe despre ,,călcâiul lui Ahile" al programului de reformare fiscală propus de premierul maghiar Orban în numărul 33 al revistei Forbes România.
Se încarcă comentariile...
