Forbes. Majorarea inutilă a TVA-ului

În ultimele două luni, creşterea TVA a adus un plus la bugetul de stat de numai 400 de milioane de lei. Dar scăderea dramatică a consumului anulează această „victorie" a Guvernului. 

Când s-a decis majorarea taxei pe valoare adăugată cu cinci puncte procentuale (începând cu 1 iulie), guvernanţii au minimalizat (cu bună ştiinţă sau poate nu!) impactul pe care o astfel de măsură îl va avea asupra consumului. Teoria conform căreia o majorare a fiscalităţii nu determină neapărat şi creşterea veniturilor s-a aplicat şi în România. În luna august a acestui an, încasările din taxe şi impozite (TVA, accize, impozit pe salarii şi pe profit - vezi graficul ponderilor) au fost cu 114,6 milioane de lei sub cele colectate în luna iunie, arată datele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Practic, puţinii bani care s-au câştigat din creşterea TVA s-au pierdut în urma prăbuşirii consumului prin diminuarea salariilor din sectorul bugetar. Încasările din impozitul pe venit şi salarii au fost în august cu 246 milioane de lei mai mici decât în luna iunie, când lefurile bugetarilor au fost tăiate cu 25%.

LOVITURI ÎN CONSUM. Disperarea care i-a cuprins pe guvernanţi, în dorinţa de a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat, pare să nu fi avut efectul scontat. În luna iunie, fostul ministru al finanţelor, Sebastian Vlădescu, estima că majorarea TVA de la 19% la 24% ar putea aduce până la sfârşitul anului încasări suplimentare la bugetul de stat de 3,5 până la patru miliarde lei. Estimările nerealiste de atunci, sunt acum imposibil de atins, în condiţiile în care, în ultimele două luni, veniturile din TVA au urcat cu doar 400 de milioane de lei. De la 3,2 miliarde de lei, în iunie, încasările din taxa pe valoare adăugată au crescut, în luna august, la 3,6 miliarde de lei. „Este evident că s-au încasat mai mulţi bani din TVA", spune Matei Păun, Managing Partner la firma de consultanţă pentru fuziuni şi achiziţii BAC Investment. Însă, surplusul generat de creşterea TVA a fost înghiţit de diminuarea veniturilor din alte taxe şi impozite.

De exemplu, încasările provenite din impozitul pe venit şi salarii au fost în luna august de 1,33 miliarde de lei, cu peste 15% mai mici ca în iunie. Reducerile salariale din sectorul bugetar şi-au lăsat amprenta în nivelul celorlalte venituri bugetare. Iar asta se vede cel mai bine în cifre. În luna august, Fiscul a încasat din taxe şi impozite 11,11 miliarde de lei, cu peste 114 milioane de lei mai puţin decât în luna iunie, când încă nu se majorase TVA. Văzută iniţial ca o soluţie de creştere a veniturilor la buget, măsura a avut un efect de bumerang asupra consumului populaţiei. „Suprapusă peste reducerea veniturilor din sectorul bugetar, aceasta a influenţat negativ vânzările companiilor şi, automat, încasările de TVA", explică Lucian Anghel, economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR).

Tocmai de aceea, ideal era ca statul să se uite mai întâi la cheltuieli şi abia apoi la venituri. „În ultimii ani, s-a văzut că oricare a fost sistemul de impozitare, colectarea veniturilor în PIB nu a depăşit 33%", spune economistul-şef al BCR. De cealaltă parte, Matei Păun este adeptul creşterii veniturilor, dar în aşa fel încât economia să fie afectată cât mai puţin. În opinia lui, creşterea taxării pe imobile, impozitarea terenurilor necultivate, taxarea pensiilor de la un anumit nivel ar fi fost soluţii mult mai bune pentru creşterea veniturilor la buget decât majorarea TVA. „Prefer să impozitez aceste sectoare decât să lovesc în consum", explică el.

CĂDERE LIBERĂ. Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că majorarea TVA a afectat puternic consumul, exact motorul care ar trebui să relanseze economia. În iulie, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul în serie ajustată (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a prăbuşit faţă de luna precedentă cu 10,5%.

Comparativ cu iulie 2009, scăderea a fost de 8,6% şi a fost cauzată în principal de diminuarea vânzărilor de produse nealimentare (-12,9%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-5,8%) şi comerţului cu amă­­nuntul al carburanţilor (-3,4%). Cifrele, toate negative, vin după ce în luna iunie a acestui an, volumul afacerilor din comerţ îşi revenise, având creşteri pozitive cu aproximativ 3,2%. Ce-i drept, evoluţia din acea lună a fost considerată de analişti drept una con­­junc­­turală, fiind în principal o consecinţă a anunţului făcut de autorităţi referitor la creşterea TVA-ului, care a determinat o majorare a vânzărilor înainte de scumpirea ­produselor. „Înainte de majorare, românii s-au grăbit să cumpere. În următoarele luni, însă, vom asista la un declin substanţial al consumului", avertizează Matei Păun. Iar statisticile de până acum îi dau dreptate. Doar în prima jumătate a acestui an, consumul casnic de bunuri de larg consum a scăzut cu 4% în monedă naţională, arată un studiu publicat la începutul lunii septembrie de către GfK România. „Acesta este primul declin înregistrat în ultimii zece ani, perioadă în care ratele de creştere de la an la an au variat între 7% şi 25%", spune Raluca Răschip, Consumer Tracking Director la GfK România.

ARMA CU DOUĂ TĂIŞURI. De regu­­­lă, fiscalitatea ar trebui să fie cel mai bun instrument în stabilirea unei strategii economice. Fiscalitatea te ajută să aduni bani la buget, dar este şi un important element de modelare a economiei. Or, tocmai acest ultim rol a fost omis de către guvernanţi. Este ştiut faptul că orice creştere a fiscalităţii pe un anumit sector va încetini dezvoltarea acestuia şi invers. „În România, totul se analizează contabil şi primitiv", spune Matei Păun. „Adunăm cât avem, scădem cheltuielile, vedem diferenţa şi completăm". Guvernanţii trebuie să înţeleagă că nu pot creşte taxele şi impozitele fără să analizeze mai întâi consecinţele. În cazul creşterii TVA, analiza de perspectivă a lipsit cu desăvârşire