Ce poţi să faci când jobul îţi fuge de sub picioare

Dana Tîlvîc este pregătită să concureze pentru un loc de muncă într-un alt domeniu decât cel diplomatic

Dacă ai fost prins sub avalanşa concedierilor, nu intra în panică. Pregăteşte-te să te reprofilezi! 

Cu puţin timp în urmă, Dana Tîlvîc (35 de ani) avea o viaţă pro­­­­­­­­fesională perfectă. Conducea biroul comercial din România şi din zona Balcanilor a Australian Trade Co­­­­­­mission. Deţinea o poziţie la care mulţi ar fi râvnit: consul onorific. Povestea s-a des­­­­­trămat în a doua parte a anului trecut, când criza financiară a lovit Austra­­lia. Guvernul de la Canberra a hotărât să în­­­­chidă posturile din Bucureşti, Cairo şi Roma.

„Am fost anunţaţi cu o lună înainte, dar am beneficiat de plăţi compensatorii şi am plecat strângându-ne mâinile", spune Dana. Totuşi, ea face parte din puţinii angajaţi care au beneficiat de plăţi compensatorii şi alte tipuri de despăgubiri, graţie contractului de muncă negociat în urmă cu cinci ani la angajare.

 România se con­­fruntă cu una dintre cele mai grave crize a locurilor de muncă. Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), pe un loc de muncă vacant concurează, în prezent, 88 de şomeri. Competiţia pentru găsirea unui job este la fel de dificilă şi pentru Dana.

Mulţi ar putea crede că plecând dintr-o poziţie de consul onorific al unei ţări puternic dezvoltate, uşile marilor companii se vor deschide instantaneu, ba chiar ar putea obţine rapid un post în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la alte ambasade ori consulate. Dar o regulă nescrisă spune că nu mai poţi lucra pentru un alt stat. În timp ce încerca să-şi depăşească criza de identitate profesională, Dana a descoperit că regulile din recrutare s-au schimbat radical. Acum angajatorii caută forţă de muncă uşor dispensabilă şi mai toţi preferă subcontractarea serviciilor.

Dacă vrei să reuşeşti, este important să ai puterea „să te autoînchiriezi ca liber profesionist". Strategia pe care mizează este reconversia profesională. Este pregătită să concureze pentru un loc de muncă dintr-un alt domeniu şi, dacă nu reuşeşte aici, îşi va pune la bătaie experienţa profesională pentru un job într-o altă ţară.

Lucrurile nu se văd mai bine nici de peste Ocean. În ţara care a pus în scenă cel mai sumbru spectacol economic global, nu ai nicio şansă, în prezent, să-ţi găseşti un job dacă eşti la începutul carierei. În 2007, un studiu realizat în Statele Unite ale Americii de publicaţia USA Today avea un rezultat cel puţin surprinzător pentru aşa-zisa „ţară a tuturor oportunităţilor": peste 53% dintre americani erau nemulţumiţi de jobul lor.

Trei ani mai târziu, procentul pare de-a dreptul optimist, în condiţiile în care piaţa americană a muncii trece printr-o profundă „secetă de joburi" iar majoritatea absolvenţilor de facultate trebuie să se considere norocoşi să aibă un serviciu indiferent de domeniu. Andrew Uecker are 28 de ani şi este absolvent de Comunicare, cu un masterat în Relaţii Internaţionale şi stagii de practică în Europa, în cadrul unor instituţii precum NATO sau Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga. De la terminarea masteratului, în iulie 2008, Uecker este şomer şi fără nicio perspectivă de job la orizont, chiar dacă aria de căutare s-a lărgit foarte mult. Cu fiecare lună care trece, ştacheta coboară tot mai mult.

„Am un prieten care a terminat psihologie criminalistică şi care lucrează într-un hipermarket, cu salariul minim pe economie", povesteşte Uecker, care se apropie vertiginos de o postură similară. Chiar şi pentru posturi inferioare pregătirii, şansele lui de a obţine un serviciu sunt minime. „Pentru orice fel de job care apare, sunt sute de persoane interesate", apreciază americanul, după doi ani de căutări disperate.

Citiţi mai multe despre perspectivele de pe piaţa muncii din România şi din Statele Unite ale Americii, în numărul 26 al revistei Forbes România.