VIDEO Producătorul de seminţe modificate genetic Monsanto a fost declarat ,,compania anului" în SUA

Şeful de la Monsanto, Hugh Grant, creşte plante şi profituri

Primii critici ai Monsanto - declarată de către Forbes compania anului 2009 - au spus că seminţele sale modificate genetic erau dăunătoare. Acum, acuzaţia este că seminţele Monsanto sunt prea bune.

Roy Fuchs, biochimistul de la Monsanto, ia pastile cu ulei de peşte în fiecare dimineaţă, în speranţa că va evita bolile de inimă. Ar prefera să-şi ia acizii graşi omega-3 dintr-un baton de cereale sau dintr-o cutie de iaurt. Dar este complicat să adaugi omega-3 alimentelor fără a adăuga şi gusturi nedorite. „După o perioadă pe raft, produsele îmbogăţite cu omega-3 pot mirosi şi avea gust de peşte stricat", spune el.

Fuchs speră că noile seminţe de soia modificate genetic la care lucrează Monsanto vor rezolva această problemă. Seminţele de soia conţin două noi gene pentru obţinerea unui ulei fără gust care este transformat în organism într-o formă de omega-3 considerată ca fiind benefică inimii. Într-un studiu efectuat pe 157 de pacienţi prezentat la o conferinţă de cardiologie în noiembrie, acei voluntari care aveau un nivel mare de trigliceride au avut o scădere de 26% după ce au luat zilnic, timp de trei luni, 15 grame de ulei.

Nu ar fi acesta un produs minunat de avut la vânzare? Previne boala cardiacă şi protejează mediul înconjurător. Oamenii şi-ar putea obţine suplimentele nutritive fără a epuiza stocurile de peşte.

Monsanto are nevoie de asemenea invenţii pe placul publicului pentru a lăsa în urmă problemele de imagine. În termeni economici, compania este o învingătoare. A creat multe miliarde de dolari valoroşi pentru lume cu seminţele modificate genetic pentru îndepărtarea insectelor sau pentru imunizarea recoltei la erbicide.

Martori sunt numeroşii fermieri care preferă seminţele sale produselor competiţiei precum şi valoarea comercială rezultată a companiei de 44 de miliarde de dolari. Monsanto a vândut în anul fiscal 2009 seminţe şi gene de seminţe în valoare de 7,3 miliarde de dolari, faţă de ocupantul locului doi, DuPont şi filiala sa Pioneer Hi-Bred, care a vândut în valoare de patru miliarde de dolari. Monsanto din St. Luis a avut un câştig net de 2,1 miliarde de dolari la un venit de 11,7 miliarde de dolari în anul fiscal 2009 (sfârşit la 31 august).

Vânzările sale au crescut cu 18% anual în cinci ani;  randamentul capitalului anual a fost de 12% în această perioadă. Aceste realizări i-au adus titlul de ,,Compania Anului" din partea Forbes. Dar realizările economice nu sunt acelaşi lucru cu simpatia publicului. În cea mai mare parte a timpului în care Monsanto a lucrat pentru nutriţia populaţiei, compania a fost ţinta unor critici vehemente. În prima fază a atacurilor, compania a fost descrisă ca Satana agriculturii pentru a fi îndrăznit să modifice gene de porumb şi soia.

Faptul că oamenii selectau gene din plante de 5.000 de ani  nu era o apărare; îmbinarea genelor făcută de Monsanto a ameninţat lumea cu o catastrofă ecologică. Recoltele modificate genetic au fost subiectul legislaţiei care le-a scos în afara legii, şi a numeroase proteste în Europa şi în alte părţi ale lumii, unde recoltele biotehnologice au fost smulse din pământ.

În anul 2002, în timpul unei perioade de foamete, Zambia a refuzat un transport de porumb donat pentru că era suspectat a fi contaminat cu seminţe interzise. Cu timpul, protestele s-au domolit iar impedimentele legale asupra recoltelor modificate genetic au scăzut treptat. Nu este deloc logic ca o planetă flămândă să respingă metodele de creştere a productivităţii fer­mierilor. Mare parte a Europei, deşi încă mai interzice plantarea culturilor modificate genetic, permite importarea alimentelor făcute din ele.

Dar acum Monsanto are un nou grup de duşmani. De data asta, aşa-zisul păcat este acela de a face seminţe care sunt prea bune. Compania are ceva ce se apropie prea mult de monopol pe unele pieţe de seminţe.

Publicul e greu de satisfăcut, nu-i aşa? Dar Monsanto perseverează. Este în domeniul biotehnologiei de destul timp pentru a dezvolta un obraz corporatist gros.

Directorul Hugh Grant, 51 de ani, este şi manager şi propovăduitor. El spune că noua generaţie de culturi biotehnologice va merge dincolo de simpla toleranţă la erbicide şi de uciderea dăunătoarelor, pentru a ajuta la hrănirea lumii. „Este o cerere de hrană mai mare ca niciodată. Nu există niciun teren agricol nou", spune el. „Modelul afacerii este: furnizezi mai multă productivitate crescătorilor şi eşti răsplătit pentru asta". Promite să crească profitul brut (aproximativ 6,8 miliarde de dolari în 2009) cu până la 25% în următorii trei ani.

Îmbinând creşterea convenţională cu ingineria genetică, Monsanto urmăreşte să producă mai multă hrană cu mai puţini bani pe aceeaşi suprafaţă de teren. Creşterea convenţională - în aceste zile un proces de combinare folosind o tehnologie avansată ghidat de aparate de analiză secvenţială a ADN-ului - va ajuta la creşterea la maximum a recoltelor. Genele biotehnolo­gice se vor asigura că dăunătoarele, buruienile, seceta şi alte probleme nu vor distruge potenţialul unei culturi, spune Grant.

Fermierii se plâng de preţurile celor de la Monsanto, dar totuşi cumpără seminţele. Nouăzeci la sută din recolta de soia a SUA şi 80% din recolta de porumb şi bumbac provine din seminţe ce conţin tehnologia celor de Monsanto. Şi alte ţări cresc culturi de plante modificate genetic de Monsanto, inclusiv India cu 20 de milioane de acri de bumbac, Brazilia cu 35 de milioane de acri de soia şi Argentina cu 43 de milioane de acri de soia. (Brazilia a interzis la un moment dat plantele modificate genetic, dar fermierii le-au plantat oricum iar în cele din urmă au devenit legale.) Alimentele care conţin sirop de porumb sau ulei de soia conţin probabil fructele agriculturii cu gene modificate de Monsanto.

Citiţi mai multe despre viitorul culturilor modificate genetic şi despre procesele cu care se confruntă compania Monsanto în numărul 25 al revistei Forbes România.