Forbes. Un român a inventat dispozitivul care descoperă cancerul în şase minute
0
Doar şase minute vor fi suficiente pentru a afla dacă eşti sau nu lovit de cancer. Inginerul Mircea Tudor pune la punct ultimele detalii ale aparatului cu ajutorul căruia ai putea să fii cu un pas înaintea bolii.
Cancerul loveşte necruţător. Nu contează cine eşti şi ce‑ai făcut. Totul se petrece cu o viteză devastatoare. Este un război cu un singur învingător de cele mai multe ori: moartea. În fiecare an, în lume, opt milioane de oameni mor de cancer. Mai mulţi decât cei ucişi de virusul HIV, malarie şi tuberculoză la un loc. Alţi 12 milioane află, anual, că sunt atinşi de această boală.
Citeşte şi:
Timişoreanul care a inventat sutienul anti-cancer a mai câştigat trei medalii
În SUA, cancerul ucide aproximativ 1.500 de oameni pe zi şi este a doua cea mai răspândită boală, după afecţiunile de inimă. În România, ultimele statistici monitorizau 420.000 de bolnavi, iar anual sunt diagnosticate alte 95.000‑96.000 de persoane, din care peste jumătate ‑ în fază incurabilă. „Numărul bolnavilor creşte, însă, cu 8‑10% în fiecare an", susţine Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România. Principalul motiv? Lipsa programelor eficiente de prevenire, fapt care exclude, din start, concretizarea şi în ţara noastră a cercetărilor medicale care susţin că două din cinci cazuri de cancer pot fi prevenite.
CONTRA CRONOMETRU. Totuşi, problema luptei cu timpul are o soluţie mult mai apropiată decât ne imaginăm. Inginerul şi omul de afaceri Mircea Tudor (53 de ani), proprietarul companiei MB Technology, se pregăteşte să scoată pe piaţă, în 2011, primul aparat care va detecta predispoziţia pentru cancer în stadii foarte timpurii, când tratamentul este încă eficient şi uşor de aplicat. Aparatul ‑ care nu are încă un nume ‑ identifică în proba de sânge, în patru‑şase minute, biomarkerii specifici care apar cu şase luni înainte de declanşarea bolii.
„Este ca şi cum am arunca o picătură de apă dulce în mare, apoi am căuta‑o şi am identifica‑o", explică Mircea Tudor acurateţea aparatului la care lucrează de aproape doi ani, împreună cu o echipă formată din şase cercetători. Într‑o primă etapă, aparatul va putea oferi indicii despre predispoziţia pentru patru tipuri de cancer: gastro‑intestinal, de sân, de prostată şi cancer ovarian. Planul de bătaie vizează validarea metodei şi a prototipului până la finalul lui 2010, apoi aparatul va intra în testare clinică, iar la jumătatea lui 2011 va intra în producţia de serie.
MB Technology are în lucru trei variante: cea mai simplă, pentru producţia de masă (care va costa sub 1.000 de euro), varianta medie, pentru cabinetele medicale (5.000-6.000 de euro) şi varianta de laborator, cu o capacitate maximă de procesare şi de pătrundere în zona detecţiei (20.000-25.000 de euro). Astfel, testul cancerului ar putea fi făcut de oricine, chiar şi acasă. Şi ar putea salva milioane de vieţi. „Detectarea timpurie a cancerului este un pas important în diagnoza clinică pentru că reduce numărul pacienţilor.
Există medicaţie pentru acest stadiu timpuriu al cancerului care poate vindeca de la 80% până la 100% din pacienţi", a declarat pentru Forbes România, profesorul Hassan y Aboul - Enein, doctor în chimie farmaceutică şi medicinală la Institutul Național de Cercetare din Cairo (Egipt). Cancerul este una dintre bolile care afectează milioane de oameni şi provoacă ani lungi de suferinţă.
O cincime din cazurile de cancer din întreaga lume sunt declanşate de o infecţie cronică, de tipul papilloma virus (HPV), care generează cancerul de col uterin, de tipul virusului hepatitei B (HBV), ce determină apariţia cancerului la ficat sau Helicobacter pylori - cauza cancerului stomacal. Dincolo de preţul medicamentelor, al analizelor şi spitalizării, factura pentru un bolnav include şi costul concediului medical şi lipsa productivităţii. Prăbuşirea psihică este inevitabilă. Raportul „The Global Economic Cost of Cancer" (Costul economic global al cancerului), publicat la jumătatea lunii august la Congresul Mondial al Cancerului din Shenzen (China), a radiografiat, pentru prima dată, la scară mondială, impactul economic al cancerului. În 2008, nota de plată a cancerului s‑a ridicat la 895 miliarde de dolari, cu 19% mai mare decât cea a bolilor de inimă, a doua cauză de deces la nivel mondial. Cele mai „scumpe" sunt cancerul la plămâni (188 miliarde de dolari), de colon (99 miliarde de dolari) şi de sân (88 miliarde de dolari). „Dacă acţionăm repede, vom evita decesele inutile şi suferinţele cauzate de cancer, dar vom reduce şi devastatorul impact economic" - susţin cercetător‑doctorii americani Rijo M. John şi Hana Ross.
INERŢIE. În România, cea mai mare pondere este deţinută de cancerul de sân şi cel de col uterin în rândul femeilor (zilnic, șase femei mor din cauza cancerului de col uterin, iar opt paciente noi sunt diagnosticate). În rândul bărbaţilor, cel pulmonar şi cel de prostată fac ravagii (la fiecare 16 minute, un român moare de cancer pulmonar şi în fiecare an, în România, apar 7.000 de noi cazuri. Peste 80% dintre bolnavi au fost fumători.)
Chiar dacă metodele de depistare precoce există (de la examen clinic la ecografie, termografie, colposcopie, radiografie, imagistică prin rezonanţă magnetică - la examene de sânge şi de secreţii vaginale), jumătate din diagnosticări sunt făcute când cancerul se află în fază înaintată sau terminală. În opinia medicului oncolog Eduard Ţogoreanu, lipsa de educaţie a populaţiei, accesibilitatea redusă la metodologia curentă, costurile suplimentare care afectează „coşul zilnic" sau promovarea metodologiei propagandistice de genul „să ne palpăm singure sânul!" (dar ce ne facem cu bărbaţii cu prostate?) sunt cauze care nu‑i fac pe români preocupaţi de prevenţia cancerului. Cauze care taie, de fapt, şansa la viaţă.
SIMPLU, DAR COMPLICAT. Această şansă vrea să fie întărită de MB Technology prin aparatul care va fi lansat în 2011. Modul de funcţionare este cât se poate de simplu. Aparatul pentru depistarea cancerului include trei componente: senzorul propriu‑zis (de dimensiunea unei gămălii de ac, şi care poate fi folosit pentru aproximativ o sută de teste), acoperit de un capişon rotund dintr‑un material de plastic semielastic, preamplificatorul de intrare şi unitatea de procesare a datelor, de dimensiunea unui colector de date cu ecran dreptunghiular. Este nevoie de numai o picătură de sânge aşezată pe senzor pentru a se declanşa automat secvenţa de analiză (durează patru‑şase minute). Urmează afişarea rezultatelor, care se poate realiza în trei feluri. La varianta de bază este oferită numai evoluţia cantitativă (cu răspunsuri de tip DA sau NU), în timp ce la cea de mijloc sunt afişate cifre (nivelul de concentraţie), dar şi tipul biomarkerului.
Varianta de laborator îi permite utilizatorului şi accesul la plasmogramă. „Domeniul în întregul lui are potenţial SF. Dar nu va mai trece mult timp şi va exista asistenţă online şi cu caracter permanent a omului în habitatul său, adică vor fi senzori care să analizeze transpiraţia, saliva şi urina. Iată până unde vom putea ajunge!", se entuziasmează Mircea Tudor. Vorbeşte cu siguranţa celui care ştie că, în scurt timp, va da lovitura. Invenţia sa a intrat în atenţia a importante clinici din ţară şi din străinătate şi a producătorilor de aparatură medicală. Cu numai o jumătate de oră înainte de interviul acordat Forbes România, Mircea Tudor a primit vizita Dr. Galina Shcheka de la compania Siemens Healthcare, unul dintre giganţii mondiali din zona echipamentelor medicale. Dar omul de afaceri preferă să păstreze toate cărţile în mână, cel puţin până când va începe producţia propriu‑zisă. Deja este pregătit să exporte aproximativ 85% din producţie, în special către SUA, Germania şi Israel.
ÎNTÂLNIREA. Aparatul portabil este, de fapt, rezultatul unei întâlniri providenţiale. În 2009, Mircea Tudor câştiga Marele Premiu la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva cu Roboscan - cel mai avansat sistem din lume de scanare a camioanelor. În pavilionul imens în care erau expuse peste 1.000 de invenţii, MB Technology avea ca vecin de stand o echipă de cercetători români condusă de Raluca van Staden. Echipa expunea prima generaţie de senzori pentru depistarea biomarkerilor prezenţi în fluide. Invenţia Ralucăi avea în spate zece ani de cercetări de laborator, dar niciun suport care să‑l ducă spre o aplicaţie reală. „Când am văzut ce‑au făcut ei cu Roboscan ne‑am dat seama imediat că ne puteau ajuta cu suportul pentru senzori", îşi aminteşte Raluca
van Staden.
Aşa se face că, până la finalul celor cinci zile în care au fost doar coexpozanți, au discutat despre posibilitatea unei colaborări. Iar în 2010, Raluca van Staden revenea la Geneva cu al doilea brevet, a doua generaţie de senzori. Între timp, planul în sine despre cum se va pune în mişcare producerea aparatului fusese pus la punct. La Geneva, invenţia cercetătoarei a iscat dezbateri aprinse.
Reacţia preşedintelui comisiei de medicină a fost chiar vehementă, invocând argumente de ordin filosofic (viaţa oamenilor ar deveni mai dramatică dacă ar afla de timpuriu că au cancer), dar Mircea Tudor, de această dată membru al juriului, a luptat pentru impunerea invenţiei pe podium. În final, Raluca van Staden a primit premiul special pentru cea mai bună femeie inventator (locul al treilea în ierarhia absolută). Aparatul cu care MB Technology urmează să iasă pe piaţă are la bază a treia generaţie de senzori descoperită de Raluca van Staden şi este un brevet comun. Practic, echipa lui Mircea Tudor a înlocuit un întreg echipament de laborator şi cercetătorul care urmăreşte şi interpretează datele cu un lanţ miniaturizat, portabil şi atât de inteligent încât să spună DA sau NU.
Adică, a transformat o invenţie care risca să‑şi găsească sfârşitul - ca atâtea altele - în sertarele instituţiilor româneşti de cercetare şi brevetare - prin reproiectare - într‑o tehnologie de producţie de masă. Raluca van Staden este mai mult decât mulţumită: toate eforturile ei, anii întregi de laborator, s‑au concretizat.
CHIMIA MUZICII. În 1998, cercetătoarea Raluca Ştefan (actuala van Staden) pleca la Universitatea din Pretoria (Africa de Sud) cu o bursă de doi ani, cu bagajul doldora de cărţi şi de substanţe valoroase, date de unul dintre coordonatorii lucrării de doctorat specializat în analiză farmaceutică. Cei doi ani s‑au întins pe... zece ani, timp în care românca a publicat nu mai puţin de 11 cărţi şi capitole în cărţi de specialitate şi 125 de lucrări de cercetare. Printre cele mai mari invenţii din acea perioadă aminteşte de folosirea unei noi clase de senzori pe bază de pastă de diamant. „Atunci am făcut determinări de plumb în frunze de ceai. Un experiment foarte frumos", spune Raluca van Staden. Zâmbeşte. Pasiunea cercetătoarei pentru chimie are şi o puternică latură estetică. Înainte de a alege calea cercetărilor de laborator, Raluca a urmat şcoala de muzică. Mama a urcat‑o pe scenă, iar tatăl, Ion Ştefan, profesor de chimie, a ajutat‑o să aleagă reacţiile chimice.
Nu a fost de la început o alegere clară: după Facultatea de Chimie din Bucureşti, Raluca a urmat Facultatea de Compoziţie din cadrul Academiei de Muzică. Concursurile de chimie şi cele de muzică s‑au împletit o vreme. Dar în timpul pregătirii pentru admiterea la Conservator a ştiut că nu va putea continua fără viaţa de laborator. Ce au în comun chimia şi muzica? „Un chimist analist trebuie să ştie cum să‑şi construiască metoda de analiză. Este o artă să găseşti cea mai bună soluţie. Plus perseverenţa învăţată de la pian: trebuie să studiezi de o sută de ori până îţi iese o arie. Aşa trebuie să repeţi experimentul în laborator sute de ore".
Raluca a intuit potenţialul senzorilor de depistare a cancerului încă din 2007 şi a stat în cumpănă dacă să breveteze sau să trimită lucrarea spre publicare. Şi a decis să breveteze, gândindu‑se la protecţia invenţiei, mai ales ca urmare a aplicabilităţii ei în determinarea timpurie a cancerului.
INCUBATORUL DE INVENŢII. Pentru ca visul Ralucăi van Staden să devină realitate, Mircea Tudor a pus la bătaie suma de 500.000 de euro, dar şi pragmatismul şi experienţa acumulate în cei 16 ani de antreprenoriat. Tudor ştie cum să facă dintr‑un produs de laborator unul industrial, şi, mai ales, cum să‑l prezinte. Firma sa dezvoltă invenţii, ca un adevărat incubator, iar aparatul pentru depistarea cancerului este numai unul dintre proiectele aflate în lucru. „Aproximativ 60% din temele deschise sunt proprii. Restul sunt idei din exterior", spune Tudor. Omul de afaceri mizează, deci, pe ideile care reuşesc să‑i convingă spiritul de inventator cu mulţi ani pe cartea de muncă. Sămânţa de invenţie a pornit din liceu, când elevul Mircea Tudor, electronist în devenire, nu avea banii necesari să‑şi cumpere instrumentele de măsurare şi control necesare. Aşa a construit primul osciloscop.
„Am avut neliniştea de a face ceea ce nu am sau ceea ce nu găseam", spune inginerul care, din 1992, şi‑a încercat norocul în antreprenoriat. Cea mai mare recunoaştere a invenţiilor sale rămâne, până acum, Roboscan, sistemul de radiografiere cu raze gama, capabil să vadă prin orice container în vamă fără a expune operatorul la radiaţii. Acum a ajuns la o generaţie Roboscan care scanează de şase ori mai rapid. De câţiva ani este preocupat şi de securitatea spaţiului aerian, mai precis de potenţialul acestui segment. A încheiat deja un parteneriat cu Asociaţia Europeană pentru Securitate a Aviaţiei. În acelaşi timp, pregăteşte un scanner pentru containere, dar şi unul care să realizeze detecţia automată a bagajelor. De obicei, pentru ideile venite din afara MB Technology, rezervă cel puţin o întâlnire pe săptămână. Pentru un dispozitiv anti‑clonare carduri, de pildă, cooperează cu un hacker, Valentin Boantă, convertit de la „bad guy" la „good guy". Asta nu l‑a împiedicat să dezvolte ideea hakerului de a schimba sistemul de introducere a cardului, din longitudinal în transversal, pentru a face imposibilă c itirea datelor magnetice înainte ca acel card să ajungă în dispozitivul legitim de citire a informaţiilor.
Aduce în incubatorul său chiar şi proiecte care‑i trec prin faţă la emisiunea „Arena Leilor" de pe TVR 2 (Mircea Tudor este unul dintre membrii juriului). Acolo a găsit, de altfel, o nouă metodă de extrudare a metalelor cu un consum de energie de zece ori mai mic.
Omul de afaceri a alocat un buget de peste un milion de euro temelor propuse de colaboratori externi, faţă de peste 15 milioane de euro investite până în momentul de faţă în cercetare, din care aproximativ 10% reprezintă fonduri nerambursabile atrase. Chiar dacă lucrează, acum, la opt proiecte în paralel, Mircea Tudor nu are nicio îndoială că producţia aparatului de depistare a cancerului îi va aduce din vânzări, în 2011, 100 de milioane de euro. Raluca van Staden va avea parte de 10% din vânzări. „Vom vinde cel puţin 20.000 de aparate, iar în 2012 va fi un boom când voi putea înmulţi cu zece această previziune", estimează omul de afaceri.
PROBA TIMPULUI. Noul aparat trebuie să treacă, însă, proba timpului. În lume sunt în fiecare săptămână comunicate trei‑patru metode de depistare precoce a cancerului. „Dar toate trec foarte greu proba de... implementare economică. O opinie se formează după prima sută de cazuri investigate şi urmărite pe durata a trei ani", consideră oncologul Eduard Ţogoreanu. Cercetările şi inovaţiile tehnologice nu recomandă, însă, aparatul drept o soluţie infailibilă, cu precizie de 100%. Încă se află în zona de 85% probabilitate de depistare. Raluca van Staden a selectat biomarkerii cu cea mai mare incidenţă (folosiţi, de altfel, de aproape toate
grupurile care cercetează diagnoza timpurie).
Scepticismul anumitor medici se referă, totuşi, la faptul că deşi senzorul caută biomarkerii în fluidele biologice, există posibilitatea ca aceşti biomarkeri să nu fie identificaţi chiar dacă pacientul se află în ultimul stadiu al bolii. „Este bine cunoscut faptul că unii pacienţi dezvoltă biomarkeri cu o incidenţă extrem de mică, şi la aceste cazuri trebuie să fim foarte atenţi", atrage atenţia profesor doctor Hassan y Aboul - Enein. Cercetătoarea urmăreşte să facă rost de biomarkerii care scapă acum generaţiei de senzori, pentru a‑i testa şi a‑i determina. Invenţia Ralucăi van Staden concretizată în aparatul produs de Mircea Tudor are mari şanse să ajungă în casele oamenilor. Un aparat care‑ţi poate salva viaţa, printr‑un simplu test de şase minute, asta da, merită toate eforturile din lume.
Citiţi mai multe despre culisele inovaţiei care ar putea revoluţiona lumea medicală în numărul 42 al revistei Forbes România.
Se încarcă comentariile...
