Cât de profitabile sunt căminele studenţeşti?

Căminele private studenţeşti sunt o nişă insuficient exploatată. Cât de profitabile sunt astfel de investiţii?

Toamna se numără bobocii. Studenţii boboci! Acum 15 ani, în România existau 336.141 de persoane care se înscriau la cursurile instituţiilor de învăţământ superior, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). În 2008 se înregistra un număr de aproape 892.000 de studenţi.

Pe aceste cifre, dar şi pe lipsa de spaţii de cazare pe acest segment s-au bazat şi investitorii de la Genesis Development, compania dezvoltatoare a West Gate Studios, campus studenţesc privat, inaugurat în septembrie 2009, situat în Bulevardul Preciziei din Bucureşti. Rob Stewart, preşedintele companiei Genesis Development, a mirosit cu ani în urmă problemele studenţilor şi a luat în considerare cererea din căminele bucureştene cu mult mai mare decât oferta de cazare.  Astfel, Genesis Development s-a decis în 2008 să atace acest segment.

CHIRIE SUB NIVELUL PIEŢEI. Şi re­­­zultatele au fost pe măsura aşteptărilor, astfel gradul de ocupare a complexului cu 374 de garsoniere este de 95%. Asta şi pentru că segmentul de clienţi vizaţi nu s-a redus doar la studenţi, ci şi la tineri absolvenţi proaspăt angajaţi. Investiţia iniţială a fost de 20 de milioane de euro, iar West Gate Studios poate să obţină anual un milion de euro din chirie. Din perspectiva procentului de profitabilitate - 5% pe an - cifra este una dintre cele mai mici de pe piaţă. Afacerea este însă una pe termen lung.

Stewart speră că trendul ultimilor ani, şi anume creşterea chiriilor cu procente de cel puţin 15% la începutul anului universitar, se va păstra, şi astfel chiriile din West Gate vor creşte în ritm cu piaţa. Acest fapt va scurta perioada de recuperare a investiţiei. În prezent, dezvoltatorul imobiliar i-a atacat pe studenţi cu chirii mici.

„Deşi oferta este relativ limitată pe acest segment, noi am venit cu chirii mai mici faţă de restul soluţiilor din piaţă", spune Rob Stewart. Chiria unei garsoniere medii în West Gate Studios (există mai multe tipuri), în care locuiesc doi studenţi, este de 160 de euro. Asta înseamnă cu 100 de euro mai puţin decât în cazul chiriei medii dintr-un spaţiu similar situat într-un bloc vechi, potrivit datelor din martie ale portalului imobiliar agentie.net.

Care este explicaţia pentru aceste chirii mai mici (un student plăteşte 80 de euro pe lună, plus taxele de întreţinere - aproximativ 30 de euro lunar)? „Dorim să ne facem cunoscute serviciile, să atragem studenţi în campusul nostru, să ne poziţionăm foarte bine pe această nişă, despre care noi credem că e de viitor", spune Stewart. De altfel, dezvoltatorul construieşte în prezent în acelaşi complex încă două blocuri de garsoniere pentru studenţi şi tineri absolvenţi. La momentul finalizării acestora, în a doua parte a acestui an, capacitatea totală de cazare va ajunge la aproximativ 2.000 de locuri, adică circa 1.000 de camere.

CONCURENŢĂ ÎN CREŞTERE. În Bucureşti mai există şi alţi investitori care mizează pe cererea din partea studenţilor. De exemplu, omul de afaceri Radu Coca a achiziţionat în 1999 un cămin de nefamilişti situat în zona Regie, cunoscută drept principala zonă de cazare studenţească din Capitală. A renovat blocul de patru etaje şi 1.850 de metri pătraţi cu 300.000 de euro şi a creat 160 de locuri de cazare pentru studenţi.

Căminul privat funcţionează din 2003.  În prezent, gradul de ocupare este de 100%. Până la începutul anului universitar în curs, chiria lunară per student era de circa 100 de euro. „Am decis micşorarea chiriei la 75 de euro pe lună, din cauza  concurenţei în creştere", explică Radu Coca. El spune că are o listă de aşteptare cu studenţi care vor să stea în căminul său.

Citiţi mai multe despre exploatarea nişei căminelor studenţeşti în vestul Europei şi modul în care antreprenorii români s-ar putea inspira din modelul occidental, în numărul 31 al revistei Forbes România.