Ce fac românii ca să-şi încaseze poliţele de asigurare
0Criza financiară, prăbuşirea pieţei auto şi introducerea constatului amiabil nasc tipuri de înșelăciuni duse la extrem.
Dacă înainte de aplicarea constatului amiabil şi de răvăşirea economiei frauda în asigurări era mai mult un mit pentru piaţa românească de profil, fenomenul este acum în plină desfăşurare. Din numărul total de dosare de daună (n. red.: un asigurător mare deschide, în medie, 200 de dosare în fiecare zi), 15% sunt clasificate la categoria fraudă, conform informaţiilor furnizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
Clienţii companiilor de asigurări pun în mişcare un întreg arsenal pentru a beneficia de despăgubiri de zeci, chiar sute de mii de euro: angajează cascadori profesionişti pentru accidente ca-n filme, cumpără bunuri scumpe pe facturi false şi le fac să dispară definitiv, colaborează cu angajaţi-cheie sau cu intermediari ai asigurătorilor. Forbes România vă arată care sunt cele mai folosite tehnici pe care le utilizează clienţii companiilor de asigurări şi rămân, uneori, cu dosarul imaculat.
SENZAŢII TARI. Asigurătorii sunt primii care au constatat că românii îşi iubesc maşinile mai mult decât viaţa. Rezultatul nu a reieşit în urma unei cercetări sociologice. Concluzia se bazează pe vânzările poliţelor auto care sunt net superioare celor de viaţă. Prin urmare, şi frauda în asigurări se practică mai ales pe segmenul auto şi de bunuri.
Totuşi, de la începutul lunii februarie, zece dintre cele mai importante companii de asigurări au acces la o bază de date comună (alta decât CEDAM), unde istoricul de daună al clienţilor este permanent actualizat. În curând, baza de date va fi completată cu imagini ale maşinilor avariate, pentru că „plimbarea" epavelor auto de la un asigurător la altul este una dintre tehnicile favorite de fraudare.
O metodă de fraudare, de tip accidental, are ca suport poliţele CASCO și RCA. Combinația dintre cele două asigurări încheiate de proprietari diferiți și aplicarea constatului amiabil garantează rezultate spectaculoase. Astfel, în cazul unui accident fără victime, acesta poate fi rezolvat amiabil între cei doi şoferi, fără implicarea poliţiei. Scenariul care are şanse să treacă de vigilenţa inspectorilor de daună este următorul: un şofer loveşte maşina din faţă din vina lui.
Cei doi conducători auto se înţeleg să declare la poliţie că accidentul s-a produs exact pe dos. Adică maşina care a fost lovită a fost cea care a provocat accidentul, mergând cu spatele fără să se asigure. Astfel, cel are produs accidentul îşi va repara maşina pe poliţa RCA a celuilalt şofer. Asigurarea CASCO îi va repara maşina şoferului lovit în partea din spate. Șansele de fraudare sunt foarte mari, în acest caz. Liviu Stoicescu, preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), atrage atenţia că frauda care este dovedită se pedepseşte penal.
ACŢIUNE CA-N FILME. Maşinile de lux, care sunt cumpărate în leasing şi nu mai pot fi plătite sunt avariate grav. Pentru că ratele cumulate ajung să fie mai mari decât valoarea de piaţă a maşinii, încasarea asigurării devine pentru unii clienţi o afacere. Profitabilă, dar foarte riscantă! Din distribuţie trebuie să facă parte şi un cascador pentru că ceea ce urmează poate pune viaţa şoferului în pericol. Un cascador poate fi convins să intre în business pentru sume care variază între 300-500 de euro pentru un „rol". Ora accidentului nu este întâmplătoare, evenimentele au loc de obicei dimineaţa devreme sau după miezul nopţii. Zona este de asemenea importantă: în apropierea unui lac şi pe şosele mai puţin circulate. Şoferul-cascador este surprins de animale care apar brusc pe şosea şi nu pot fi evitate. Prin urmare, intră cu maşina într-un stâlp, o lovesc de un cap de pod sau pot aluneca de pe şosea într-o râpă. „În Capitală, accidentele profesioniste se întâmplă în zona Vitan-Bârzeşti. Şi plonjarea cu maşina în Dâmboviţa face parte din scenariu", spune Stoicescu.
Citiţi mai multe despre cei care şi-au făcut o carieră din a frauda societăţile de asigurări în numărul 30 al revistei Forbes România.
Se încarcă comentariile...
