Forbes Pensii: Sistemul public de pensii, în colaps!

Numărul de contribuabili scade, populaţia îmbătrâneşte, iar deficitele bugetelor de pensii nu mai pot fi finanţate de stat. Uită, aşadar, de pensia publică şi gândeşte-te serios la una privată!

Spectrul falimentului sistemului public de pensii bântuie întreaga Europă. Acesta este motivul pentru care Germania a ridicat în 2007 vârsta de pensioare de la 65 la 67 de ani, în Spania se discută de aproape un an despre o măsură similară, iar preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a propus la începutul acestui an majorarea vârstei de retragere din activitate (de la 60 la 62 de ani). Iar Grecia este cel mai bun exemplu, deoarece doar iminenţa falimentului a făcut să treacă propunerea de ridicare a vârstei de pensionare de la 61 la 63 de ani.

Şi poate nici măcar aceste măsuri nu ar fi fost luate, dacă deficitele sistemelor publice de pensii ar mai fi putut fi acoperite prin contribuţii de la bugetele de stat! Criza a făcut acest lucru imposibil. Primul efect negativ indus de recesiune în sistemele publice de pensii din întreaga Europă a fost scăderea numărului de contribuabili ca urmare a creşterii şomajului şi reducerea contribuţiilor cauzate de scăderea salariilor.

Dar cea mai puternică lovitură a fost dată sistemelor de pensii publice, tocmai de programele de relansare a economiilor naţionale. Prin acestea, o mare parte din banii cu care erau acoperite deficitele sistemelor de pensii au fost direcţionaţi spre schemele de relansare economică. Pierderile înregistrate ca urmare directă a crizei de sistemele publice de pensii din Europa au fost de 5% până la 15%, potrivit raportului „Social impact of the financial crisis - Demographic challenges and the pension system", publicat de Departamentul de Politici Economice al Uniunii Europene, la începutul acestui an.

Un impact redus, dacă ne uităm la cifre! Dar aceasta a fost picătura care a revărsat paharul unui alt tip de criză, mult mai gravă, aflată în plină derulare: cea demografică! Şi asta pentru că impactul îmbătrânirii populaţiei asupra sistemului public de pensii din Europa va fi de zece ori mai puternic decât cel produs de criza financiară, conform documentului publicat de departamentul de specialitate al UE.

Iar cifrele susţin această perspectivă sumbră! Numai în ultimii zece ani, raportul dintre persoanele tinere (între 15 şi 65 de ani) şi numărul de cetăţeni aflaţi în pragul pensionării a scăzut în medie cu peste 15% la nivelul întregii Uniuni. Iar în cea mai mare economie europeană (Germania), în aceeaşi perioadă de timp, raportul dintre cetăţenii cu vârste între 15 şi 65 de ani şi persoanele de peste 65 de ani a scăzut cu peste 23%.

Spre comparaţie, în România raportul dintre persoanele tinere şi vârstnici a scăzut cu circa 10% (de la 5,3 tineri la un vârstnic în 1998 până la doar 4,5 tineri pentru fiecare persoană de peste 65 de ani în urmă cu doi ani - vezi harta statelor membre UE).

Analizate pe un interval mai lung de timp, datele sunt şi mai îngrijorătoare! Potrivit statisticilor Băncii Mondiale, raportul dintre numărul de cetăţeni cu vârsta între 15 şi 65 de ani (adică populaţia activă) şi numărul persoanelor în vârstă de peste 65 de ani (potenţiali pensionari) s-a înjumătăţit în toată Europa (vezi graficul „Populaţie activă şi număr de pensionari"). Cele mai grave evoluţii sunt în Germania şi Polonia. În cea mai mare economie europeană, raportul dintre numărul de persoane active şi cele aflate în pragul pensionării a scăzut de la 7 la 1 în 1960, la aproximativ 4 la 1 în 2008.

În România, în același interval s-a ajuns de la zece la mai puţin de cinci persoane tinere pentru fiecare persoană trecută de 65 de ani. Acestea sunt tendințele pe baza cărora Eurostat prognozează în medie o dublare a ponderii cheltuielilor cu pensiile în PIB în următorii 50 de ani. Pentru România, prog-nozele Eurostat indică o creştere a acestor cheltuieli cu 88%, de la 8,4% din PIB în 2010 la aproape 16% în 2050 (vezi harta statelor membre UE).

„Pensia de stat este o promisiune pe care Europa de Vest nu şi-o mai poate permite, iar la un moment dat guvernele vor fi forţate să recunoască asta!", spunea Andrew Moss, şeful Aviva - cel mai mare asigurător european!

În concluzie, uită de pensia de stat şi îndreaptă-te spre sistemul privat. Anul trecut, fondurile pe pensii private obligatorii din România au adus un câştig mediu de 17,7%, iar cele facultative au avut un randament de 16%.

Citiţi mai multe despre strategiile profitabile pentru pensie şi modul în care-ţi poţi construi portofoliul pentru ,,a doua tinereţe" în suplimentul FORBES PENSII, oferit gratuit împreună cu numărul 35 al revistei Forbes România.