Adevarul.ro

Preţul unciei de aur atinge în această perioadă record după record pe bursele internaţionale. În schimb, afacerile celor care lucrează cu metalul galben, în România, au scăzut anul acesta la jumătate. De Lidia Focşan

Investiţia în aur se dovedeşte tot mai rentabilă. Pe 18 noiembrie 2009, preţul aurului a sărit pragul de 1.150 dolari/uncie, cel mai mare nivel din istorie. Iar dacă pentru investitori scumpirea aurului a fost mană cerească, pentru producătorii de bijuterii a însemnat începutul declinului.  Obişnuiţi cu creşteri anuale ale vânzărilor de 5%, bijutierii români au privit neputincioşi cum anul acesta afacerile s-au prăbuşit la jumătate. Dacă în 2008, cele peste 6.000 de firme autorizate din România au vândut 15 tone de aur, anul acesta se vor mulţumi cu 7,5 tone. Scăderea puterii de cumpărare a românilor şi scumpirea aurului s-au tradus în diminuarea drastică a cererii.

CAMPIONI LA IMPORTURI

Pe piaţa autohtonă, doar 5% din bijuteriile vândute sunt produse de către firmele autohtone. Restul sunt aduse din ţări precum Turcia şi Italia.  În momentul de faţă, în România producţia se ridică la aproximativ 500 de kilograme de aur pe an, de zece ori mai puţin decât Bulgaria (5 tone pe an)  şi de şaisprezece ori mai puţin decât Cehia (peste 8 tone pe an). Cum s-a ajuns în această situaţie? Mihail Pacioianu, preşedintele Federaţiei Metalelor şi Pietrelor Preţioase din România - Diamond Gold, crede că de vină au fost vânzările succesive ale întreprinderilor miniere, fapt care a distrus extracţia şi producţia de aur.

MESERIA, BRĂŢARĂ DE AUR. În condiţiile în care cererea de bijuterii s-a redus la jumătate, singurul colac de salvare al breslei bijutierilor rămâne activitatea de reparaţii. Dacă nu cumpără aur, românii măcar îşi repară podoabele. Pe această nişă supravieţuieşte şi Victor Stupca, bijutier cu patruzeci de ani vechime. Citiţi povestea lui în numărul 19 al revistei Forbes România.