Tu ce-ai făcut pentru România?

Tu ce-ai făcut pentru România?

„Forbes România“ a întrebat 33 de personalităţi din diferite domenii care sunt faptele pe care le consideră ca fiind dedicate ţării. Fiecare răspuns este o lecţie de viaţă pentru România!

Majoritatea celor intervievaţi de „Forbes România" au răspuns după un scenariu comun: s-au întors în timp, în viaţa lor, şi au selectat faptele şi lucrurile considerate ca aparţinând şi României. O reacţie firească a oricărui om în relaţia sa cu ţara. O Românie care traversează o perioadă dificilă, generată atât de criza mondială, cât şi de proasta guvernare, de luptele sterile ale politicienilor şi de nemulţumirile oamenilor din toate păturile sociale.

Sentimentul patriotic

Chiar în aceste momente, în care România este răvăşită de tensiuni, nemulţumiri, frustrări şi proteste, cuvintele memorabile ale lui J.F. Kennedy, preşedintele SUA din 1961 - „Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă ce poţi face tu pentru ea" - par mai puternice ca niciodată.

Revista „Forbes" şi-a permis să ducă mai departe ideea lui J.F. Kennedy şi a întrebat direct: „Tu ce-ai făcut pentru România?". Şi fiecare interlocutor a răspuns în felul său: antreprenorii s-au gândit la numărul de locuri de muncă pe care le-au creat, la oportunităţile de dezvoltare ale comunităţii şi ale ţării, tinerii au fost modeşti şi au pomenit despre şcolile pe care le-au urmat, promiţând că învăţătura lor va fi pusă în slujba României, artiştii au invocat bagajul spiritual pe care l-au dăruit, mulţi au admis că taxele şi impozitele plătite statului sunt de ajuns pentru statutul lor de cetăţeni, dar toţi au fost pătrunşi de un sentiment patriotic. Până la urmă, patriotismul nu e o afacere făcută din vorbe, ci din fapte.

Au răspuns la întrebarea „Forbes", printre alţii: regizorul Andrei Şerban, oamenii de afaceri Mihai Marcu (Med- life), Marcel Bărbuţ (Adeplast), Adrian Bodea (Adrem Invest), Viorel Cataramă  (Elvila) şi avocatul Dan Cristea (Ţuca Zbârcea & Asociaţii). 

Mai puteţi citi

- Confesiunile unui constructor. Cum s-a schimbat strategia de business a unuia dintre cei mai discreţi antreprenori din România şi de ce spune că i-ar fi părut rău să nu fie în mijlocul crizei.
- Îngheţul presei continuă. Al treilea an în care presa tipărită a suferit din cauza reducerii bugetelor de publicitate. Cifrele obţinute în 2011 nu oferă speranţa unei reveniri.
- Cum se vede România de la Londra, Paris şi Zürich. Departe de a fi o economie model, pare a fi tot mai bine văzută. Atât de către pragmaticii investitori americani, cât şi de economiştii români din hub-urile financiare europene.