Specula imobiliară, reţeta prăbuşirii

Mulţi dintre oamenii de afaceri care au pierdut bani în 2009 şi-au bazat business-urile pe obţinerea de profituri rapide. Investitorii care au gândit proiecte de real-estate pe termen lung au avut mai puţin de suferit din cauza recesiunii economice.

Anii 2005-2008 au crescut considerabil averile celor care au avut inspiraţia să investească în terenuri. Dar tot ei au fost cei care au avut cel mai mult de pierdut odată cu blocajul din piaţa imobiliară. Speculanţii s-au trezit cu scăderi ale averilor de sute de milioane de euro. George Becali şi Ioan Zapodeanu sunt cele mai elocvente exemple în acest sens.

George Becali, supranumit „latifundiarul din Pipera“, spune singur că nu mai are bani. Averea sa a scăzut de la 725 de milioane de euro, la „numai“ 200 de milioane de euro, conform „Forbes 500 Miliardari“.

Zapodeanu, considerat „regele terenurilor”, cumpără şi vinde astfel de proprietăţi de 17 ani. El îşi evaluează şi anul acesta averea la 300 de milioane de euro, dar aceşti bani nu există în conturi. Potrivit estimărilor „Forbes 500 Miliardari“, averea ieşeanului este de doar 90 de milioane de euro.

Cele mai mari scăderi procentuale le-au avut oamenii de afaceri care deţin companii listate la Bursă. Şi asta în condiţiile în care, în intervalul septembrie 2008-martie 2009, au existat scăderi şi de 70-90% ale acţiunilor dezvoltatorilor imobiliari listaţi, deşi media generală a fost de aproximativ 10-20%.

Bursa coboară şi ridică averile

Un exemplu concludent este cel al lui Dan Ioan Popp, preşedintele companiei Impact, care, în noiembrie 2008, ajunsese la o valoare de piaţă de circa 10 milioane de euro, adică ceva mai puţin decât clădirea în care firma are sediul. Totuşi... „semne bune anul are!“  În luna august 2009, capitalizarea bursieră a firmei era de 19 milioane de euro, faţă de 400 de milioane de euro, în vara lui 2007. Automat, şi celor doi principali acţionari ai companiei le-au scăzut semnificativ averile.

Dan Ioan Popp, care deţine aproape 29% din acţiunile firmei, a ajuns, de la 150 de milioane de euro, valoare la care se autoevalua la începutul anului trecut, la 15 milioane de euro în 2009. Celălalt acţionar principal, Carmen Săndulescu, CFO, care deţine 11,5%, are în prezent o avere evaluată la mai puţin de trei milioane de euro.

Fraţii Cristescu, proprietari de hale industriale şi proiecte imobiliare, se află în continuare între primii cinci miliardari ai României, chiar dacă patrimoniul lor a scăzut, de la 850 de milioane de euro, la 600 de milioane de euro.

Strategiile pe termen lung, salvatoare

Gândirea adoptată i-a salvat de la o scădere răsunătoare. Au intrat pe mai multe domenii de activitate, iar pierderile dintr-unul pot fi susţinute din profitul altei firme care face parte din grupul Bega. În plus, în această vară, ei au deschis primul resort exclusivist din România, Arsenal Park, în care au investit 20 de milioane de euro.

Fraţii Păunescu ocupă locul 13 în Topul „Forbes 500 Miliardari“ şi au trecut pe scădere încă din 2008. De la 620 de milioane în 2007, au ajuns la 533 de milioane. Ei au în portofoliu mai multe afaceri, printre care dezvoltarea unui complex de birouri, opt titluri media, nouă porturi la Dunăre, dar şi 100 de hectare de teren agricol şi Hotelul Lido din Capitală.

Perdanţii pieţei imobiliare

Una dintre cele mai mari căderi în topul celor mai bogaţi români din 2009 este marcată de Florian Liviu din Cluj, căruia băncile i-au pus sechestru pe avere, deşi proprietăţile şi activele acestuia erau evaluate anul trecut la 100 de milioane de euro, valoare atinsă prin speculaţii imobiliare. De altfel, clujeanul a ieşit din primii 500 cei mai bogaţi români.

Nu mai sunt în Topul „Forbes 500 Miliardari“ nici soţii Boţa, a căror avere a scăzut, de la 80 de milioane de euro, la mai puţin de trei milioane. Nicolae Mann se lăuda anul trecut cu peste 60 de milioane de euro. Acum, averea lui este de 20 de ori mai mică. Căderea a fost cuvântul-cheie şi pentru Dumitru Nicolae, proprie­tarul grupului de firme Niro. Averea sa a scăzut de la 500-550 de milioane de euro la nivelul de 275-300 de milioane de euro.

La fel stau lucrurile şi în cazul lui Corneliu Istrate, proprietar al holdingului Vega din Galaţi, care a ajuns, de la 170-175 de milioane de euro, la 66 de milioane de euro.