Se află teroriştii Al-Qaeda în faliment?
0
În goana după bani, falimentarul grup terorist îşi schimbă modelul de business apelând, în disperare de cauză, la parteneri afiliaţi din lumea crimei organizate. Conform Forbes USA, de la un buget anual de 30 de milioane de dolari, Al-Qaeda a ajuns la mila donatorilor din Yemen.
Membrii Jihadului îl numiseră pe Abd al Hamil al Mujil „Omul de un milion de dolari". Al Mujil construise o relaţie personală cu Osama bin Laden şi cu Khalid Sheik Muhammad, creierul, aşa cum el însuşi se descrie, atacurilor de la 11 septembrie, petrecând perioade lungi de timp în Afganistan, la sfârşitul anilor '90. În acel timp, Al Mujil, de origine kuweitiană, a călătorit în mai multe ţări arabe ca să se întâlnească cu generalii lui Bin Laden.
În 2006, Al Mujil strânsese fonduri în Arabia Saudită, unde a fost directorul executiv al sucursalei provinciei de est a Organizaţiei Islamice Internaţionale de Ajutorare (IIRO), un grup caritabil. A făcut donaţii direct către Al-Qaeda, spune guvernul american, şi s-a concentrat în principal pe sprijinul partenerilor Al-Qaeda din Filipine, trimiţând bani lichizi unui partizan care susţinea că face un pelerinaj islamic spre Arabia Saudită.
Terorism sau binefacere
În prezent, Al Mujil nu mai face afaceri. Acest lucru se datorează mai ales eforturilor Departamentului American de Trezorerie şi Consiliului de Securitate al ONU.
Numindu-l pe Al Mujil finanţator al teroriştilor şi identificând birourile fundaţiei sale din Filipine şi Indonezia, americanii au interzis companiilor financiare din Statele Unite să mai facă vreo tranzacţie cu el şi au cerut statelor membre ONU să-i îngheţe activele. Guvernul saudit a îndeplinit această cerinţă, pe lângă interzicerea transferului fondurilor IIRO în afara regatului. Avocatul american al fondului de binefacere spune că IIRO nu este o organizaţie teroristă şi că aceasta nu a făcut nimic rău. Al Mujil, adaugă el, nu mai are niciun rol în fondul de binefacere.
Astfel de acţiuni, întreprinse pe multe fronturi, au creat o gaură semnificativă în trezoreria Al-Qaeda. În ajunul atacurilor asupra Americii, Al-Qaeda avea un buget anual de 30 de milioane de dolari, conform CIA. Teroriştii băgau mâna în buzunarele adânci ale saudiţilor şi ale altor donatori arabi. Acum sunt la ananghie.
Dovada vie este atentatorul cu bombă nu doar incredibil de prost îmbrăcat, dar şi prost instruit. Pe măsură ce agenţii federali continuă să-i găsească, să-i oprească şi să-i judece pe finanţatorii Al-Qaeda, naţiunile europene, mai ales Marea Britanie, au progresat în această zonă. În sfârşit, Arabia Saudită a redus drastic contribuţiile către operele caritabile şi donatorii care obişnuiau să se alăture grupărilor teroriste.
Investiţii mici,efecte mari
Organele internaţionale, cum ar fi ONU sau Forţa de Acţiune Financiară, au susţinut un efort coordonat prin reguli care au fost adoptate de multe guverne şi bănci în acele locaţii din care sinucigaşii cu bombă obişnuiau să-şi ia fonduri. „Al-Qaeda este într-o situaţie financiară mult mai proastă decât a fost în ultimii ani", spune David Cohen, asistentul Departamentului american de Trezorerie. Ca un exemplu fericit, el menţionează avalanşa de cereri publice pentru ajutor financiar făcute de mulţi lideri Al-Qaeda, cu turbanul în mână, în semn de smerenie.
Oricât de goale i-ar fi buzunarele, grupul încă este o ameninţare: o sumă mică investită inteligent în explozibilul potrivit la locul potrivit poate provoca un dezastru. Atentatorul cu bombă din ziua de Crăciun, un copil bogat din Nigeria, şi-a plătit singur biletul, dar a fost instruit de un partener puţin cunoscut din Yemen, Al-Qaeda din Peninsula Arabică.
Yemen: noul epicentru
Afiliaţii din Peninsula Arabică şi-au asumat responsabilitatea pentru atacul aviatic eşuat din ziua de Crăciun. Slab finanţată, gruparea face apel la infracţiuni, inclusiv jafuri bancare şi răpiri. Principala sursă de fonduri o reprezintă donatorii din Yemen şi Golful Arabiei.
Mai puteţi citi în numărul 25 al revistei „Forbes România"
-Politica afacerilor de succes. Cu o carieră care se împarte între business și geopolitică, Alex Șerban a învăţat regulile jocului de la cei mai puternici oameni ai lumii.
-Pariu pe agricultură. Căutaţi instrumente în care să vă refugiaţi împotriva inflaţiei şi a turbulenţelor de pe pieţele financiare? Uitaţi-vă la sectorul agroalimentar!
-O ambiţie greu de atins. Octavian Radu extinde Debenhams în regiune şi vede în asta o oportunitate pentru a impune şi Diverta în afara ţării. Ce bariere există dincolo de graniţe?
-În umbra legilor. Nu avem o lege a lobby-ului, dar avem lobby-işti. Nu avem reglementări privind acţiunile de lobby, dar acestea schimbă legi. Nu cunoaştem bugetele pentru lobby şi nici cine beneficiază de ele. E timpul pentru transparenţă.
Se încarcă comentariile...
