Micii acţionari, prinşi în cursa delistărilor

Micii acţionari, prinşi în cursa delistărilor

Ca să-şi minimizeze pierderile, investitorii minoritari încearcă să anticipeze „mişcările“ acţionarilor majoritari. Plecarea companiilor de pe piaţa de capital sărăceşte bursa. Aflaţi din numărul 12 al revistei „Forbes România“ ce strategii au investitorii prinşi în cursa delistărilor.

Numai în primele două săptămâni din luna august, piaţa românească de capital a fost marcată de trei evenimente cu impact asupra capitalizării Bursei de Valori Bucureşti (BVB). S-a consumat o premieră pentru 2009: cea mai mare ofertă de preluare lansată pe Bursa bucureşteană.

Grupul farmaceutic Sanofi-Aventis aruncă în piaţă nu mai puţin de 17,4 milioane de euro pentru a prelua pachetele minoritarilor companiei de medicamente Zentiva Bucureşti (SCD).

În acelaşi timp, fosta piaţă electronică Rasdaq a rămas, începând din 3 august, fără compania care se situa pe locul trei în topul capitalizării - combinatul siderurgic TMK Reşiţa (SROY), iar jumătatea lui august a adus avizul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) pentru retragerea asiguratorului ASIROM (ASRA), membră a Vienna Insurance ­Group.

Posibilităţi limitate

Dacă investitorii instituţionali (fonduri de investiţii sau alte companii) nemulţumiţi de preţul oferit au manifestat, nu de puţine ori, tentative de a bloca ofertele de preluare, micilor investitori persoane fizice nu le rămâne decât să anticipeze mutările strategice ale acţionarilor majoritari. Cursa delistărilor nu lasă, însă, loc de foarte multe „artificii“.

Dacă te hotărăşti să integrezi în mod deosebit potenţialul transferului pachetului majoritar în criteriile de investiţie, poţi obţine un profit de câteva procente. Laşi la o parte criteriile de bază, precum preţul acţiunii, situaţia financiară, perspectivele firmei, piaţa pe care activează, şi urmăreşti să beneficiezi strict din transferul pachetului majoritar.

Strategia este simplă şi are un puternic caracter speculativ: cumperi în momentul în care se anunţă schimbări în acţionariatul emitentului şi vinzi chiar în preajma transferului pachetului majoritar. Impactul asupra investiţiei tale? Unul pozitiv, în cazul în care preţul acţiunii în piaţă este mult mai mic faţă de un potenţial preţ de transfer al pachetului majoritar.

Cum să pierzi dintr-o anticipare greşită

În cazul în care schimbarea acţionariatului te-a prins acţionar, nu poţi decât să-ţi minimizezi pierderile: eşti cu mâinile legate, o posibilă majorare de capital îţi poate diminua valoarea deţinerii, aşa că nu-ţi rămâne decât să cauţi să vinzi la un preţ cât mai bun faţă de preţul din oferta de preluare care te va prinde la mijloc. Este şi cazul lui Mihai Dragotă (29 de ani), acţionar minoritar în cadrul unei companii aflate pe picior de plecare din ringul bursier.

Dacă Mihai şi-ar fi vândut pachetul de acţiuni deţinut de mai bine de doi ani la compania Bere Azuga (simbol: BEGY), la jumătatea lui 2008, ar fi obţinut, pentru un titlu, aproximativ 13,5 lei. Dar investitorul – cu o experienţă de şase ani pe piaţa românească de capital – nu a anticipat declinul bursier care urma să vină.

Şi cu atât mai puţin mişcările din acţionariatul micuţei companii (acum, cu o capitalizare de aproximativ 9,1 milioane de euro) tranzacţionate pe fosta piaţă electronică Rasdaq. Aşa că, în preajma ofertei publice de preluare derulate, în iunie/iulie, de Ursus Breweries (filiala locală a producătorului de bere SABMiller, care a intrat în acţionariatul Azuga la începutul acestui an), Mihai a reuşit să vândă la puţin peste preţul oferit de majoritar (8 lei/titlu).

Îşi recunoaşte greşeala. „Mă aşteptam la un preţ mai mare. Nu spun că preţul nu a fost corect, dar era loc şi de mai bine“, susţine investitorul, gândindu-se la profitul pe care l-ar fi putut obţine în urmă cu un an.

De regulă, delistările se pliază pe interesele acţionarilor majoritari, lucru lesne de înţeles în condiţiile în care cele mai multe societăţi de pe Bursa românească au ajuns la statutul de companie publică nu căutând noi surse de finanţare, ci în urma Programului de Privatizare în Masă (PPM).

„Pe o bursă are sens să rămână doar companii motivate, care să nu se simtă constrânse de faptul că sunt listate“, subliniază Mihai Căruntu, şeful departamentului de analiză a pieţei de capital în cadrul BCR.

Numai zece companii au intrat în ringul bursier prin ofertă publică iniţială (IPO), începând din 2004 şi până în momentul de faţă: SSIF Broker,Vrancart Adjud, Flamingo International, Transelectrica, Alumil Rom Industry, Transgaz Mediaş, Casa de Bucovina, STK Emergent, Contor Grup şi Teraplast Bistriţa.

Preţul corect

O delistare poate reprezenta pentru minoritari, mai ales în perioade de criză, o bună ocazie de a-şi transforma bunurile în lichidităţi. Cu o singură condiţie: un preţ echitabil de preluare. Nu de puţine ori, preţul corect a făcut obiectul disputei între acţionarul majoritar şi investitorii instituţionali.

Mai puteţi citi în numărul 12 al revistei „Forbes România“

Profituri high. Magazinele de ierburi legale au împânzit oraşele României în ultimul timp. Ele generează deja afaceri care vor ajunge în acest an la peste 30 de milioane de euro, dublu faţă de piaţa ceaiurilor.

Egiptenii dezgroapă Tractorul. Un egiptean produce tractoare după un model din 1965 al fostei uzine Tractorul.

Topul celor mai bune facultăţi din SUA. Forbes USA a realizat un clasament al celor mai tari instituţii de învăţământ superior, luând în calcul rata de absolvire, numărul de premii şi gradul de satsifacţie a clienţilor faţă de profesori.

Caii se îmbracă de la Pony. Constantin Velicea şi fiul său fac echipamente pentru marile herghelii din Europa.