Forbes: Mariaj public-privat eşuat din start

George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, este sceptic în privinţa noii legi

După tergiversări, dispute şi controverse, mult aşteptatul parteneriat public-privat a obţinut votul Parlamentului. Mediul de afaceri nu are, însă, niciun motiv de bucurie. Noua lege a parteneriatului public-privat, adoptată la jumătatea lunii septembrie, este la fel de neclară, ba chiar lipsită de fundament juridic şi imposibil de aplicat.

Între 2002 şi 2010, doar două proiecte de parteneriat public-privat au ajuns să fie semnate şi doar unul a intrat în faza de execuţie - modernizarea şi operarea aeroportului din Bacău.

Mai citiţi şi:

Top „Forbes 500 Miliardari“, la un preţ special cu „Adevărul“

Ambele proiecte au fost construite pe baza ordonanţei de guvern din 2006 care reglementează contractele de achiziţie publică şi de concesiune. Un act normativ care este suficient de acoperitor şi care a dovedit că poate avea rezultate concrete şi în sfera parteneriatului public-privat (PPP).

O LEGE INUTILĂ

Ceea ce a cerut, de fapt, mediul de afaceri a fost o îmbunătăţire a legislaţiei existente, astfel încât proiectele de PPP să se poată derula mai rapid şi mai simplu. Ceea ce a obţinut prin noua lege nu este nimic altceva decât un nou obstacol în calea parteneriatelor public-private, confuzie şi alte tergiversări. „Nu am făcut decât să ne ascundem după deget. Am creat în mod formal un nou instrument de lucru, fără a răspunde problemei de fond. Iar problema era modul în care putem face ca Ordonanţa 34 din 2006 să funcţioneze mai bine în cazul parteneri atelor -public-private", susţine Francisc Peli, partener al casei de avocatură de business PeliFilip. George Mucibabici, preşedintele firmei de consultanţă Deloitte, pune lucrurile într-o lumină şi mai tranşantă: „Problema nu era, neapărat, în zona legislativă.

Realitatea este că nu există suficientă voinţă şi implicare politică. Iar când există voinţă, nu avem cunoştinţele necesare, proiectul e structurat prost şi niciun investitor nu este interesat de el". De altfel, firma de consultanţă este cea care a lucrat la parteneriatul de modernizare a Aeroportului Bacău, iar acum pregăteşte documentaţia pentru staţiunea de schi de la Padina şi cele 17 parcări din Bucureşti. Toate sunt realizate pe baza ordonanţei privind contractele de achiziţie publică şi de concesiune.

ÎN AFARA CONSTITUŢIEI

„Acum ne-am trezit cu două legi diferite, care au acelaşi scop, dar care, în acelaşi timp, se exclud una pe cealaltă", explică avocatul Francisc Peli. Ce se întâmplă, de fapt? Noua lege stipulează clar că nu poate fi aplicată contractelor de concesiune reglementate prin Ordonanţa 34. Or, dreptul de concesiune este singurul drept pe care îl poate dobândi investitorul privat asupra unui bun sau serviciu care rămâne în proprietatea statului pe toată durata desfăşurării contractului. Practic, orice altă promisiune făcută partenerului privat (legea nici măcar nu face referire la dreptul dobândit de acesta) este în afara Constituţiei. Aşa se explică de ce noua lege a PPP nu are fundament juridic. „Prima întrebare pe care o pune investitorul privat se referă la dreptul pe care-l dobândeşte dacă intră în parteneriat cu statul. Nimeni nu poate răspunde cu exactitate la această întrebare", spune Peli.

Chiar dacă noua lege ar putea urni autorităţile statului să lanseze mai multe parteneriate, acestea nu vor putea fi implementate. Şi asta pentru că autorităţilor le va fi greu să răspundă întrebărilor ridicate de investitorul privat cu privire la condiţiile şi modul concret în care se va constitui parteneriatul. La fel cum va fi greu să răspundă finanţatorilor, care au nevoie de proiecte profitabile pentru a accepta creditarea. România este plină deja de proiecte şi studii de fezabilitate care nu au fost duse la bun sfârşit. Noua lege a parteneriatului public-privat nu va face decât să mărească numărul acestora.

„FORBES ROMÂNIA 500 MILIARDARI"

„Forbes", etalonul mondial în alcătuirea clasamentelor oamenilor de afaceri şi managerilor de succes, a lansat pe piaţă ediţia 2010 a topului „Forbes 500 Miliardari" din România. Acesta este un produs high-quality, editat într-o formă grafică deosebită. Publicaţia are 400 de pagini şi un preţ de 20 lei.

Mai puteţi citi în numărul 40 al revistei „Forbes România":

Fuga minoritarilor din Petrom. Mai mulţi acţionari ai OMV Petrom, printre care şi societăţile de investiţii (SIF‑urile), au depus cereri pentru retragerea din grupul petrolier. Ce-i împinge pe minoritari să iasă din cea mai mare companie de pe bursă?
Mariaj public-privat eşuat din start. La opt ani de la prima încercare de reglementare, după tergiversări, dispute şi controverse, mult așteptatul parteneriat public-privat obţine votul Parlamentului. Mediul de afaceri nu are, însă, niciun motiv de bucurie.
Fabrica de copii. În epoca modernă, infertilitatea a căpătat amploarea unui fenomen, iar fertilizarea in vitro devine încet, încet o industrie şi în România. Medicul Dan Tutunaru, proprietarul unei adevărate „fabrici de copii", a intuit printre primii potenţialul acestei pieţe.