Forbes. Brandul cu bodyguarzi

Un brand trainic nu se poate construi pe o afacere şubredă. Brandul Realitatea TV a scăpat de sub control. Bodyguarzii lui Vîntu şi Ghiţă l-au luat prizonier.

Dacă printr-o minune, brandul Realitatea TV s-ar transforma ca broscoiul din poveste (după ce a fost sărutat de Sorin Ovidiu Vîntu sau de Sebastian Ghiţă?), într-un om în carne şi oase, care ar fi oare primul său gest? Să se bată cu bodyguarzi plantaţi în studiourile televiziunii şi să-i alunge, eliberându-i pe ziarişti şi pe producători de stres şi teamă? Să-i dea cap în cap pe cei doi actori ai scandalului care a ţinut capul de afiş al presei în Săptămâna Patimilor? Până ar cădea zdrobiţi, ca să-şi bage minţile în cap! (Cum naiba să-i bată tocmai pe cei care l-au sărutat şi l-au făcut om? Nu ţine povestea!) Sau să convoace Consiliul de Administraţie al societăţii Realitatea Media? La ce bun să-l convoace? Şi la ce bun această... întrupare? Un joc imaginativ inutil.

Totuşi, să ne imaginăm că brandul ar prinde doar glas (printr-o altă minune). Ce ar avea de spus brandul Realitatea TV? Să ne imaginăm! Ar urla de durere? Ar plânge în hohote? Sau poate ar chiui de fericire pentru că dialogurile dintre Vîntu şi Ghiţă, făcute publice, l-au consolidat, chipurile!, şi l-au adus acolo unde proprietarul şi managerul şi l-au dorit de la bun început? Ar vrea un talk-show în grila de programe, în locul lui Mihai Tatulici, sau ar cere vehement să-l înlocuieas-că pe Radu Soviani la „Bursa pariuri-lor"? Orice brand are pariul său! S-ar lamenta, ar bârfi, ar lansa zvonuri, ar leşina de emoţie (în direct, că se poartă leşinurile!), l-ar înjura pe Traian Băsescu şi pe Emil Boc?

Mă tem că brandul Realitatea TV, dacă ar avea grai, ar refuza să vorbească. În criză, brandurile tac. Iar postul Realitatea TV este în criză. Şi n-au trecut decât şase luni de când Sorin Ovidiu Vîntu şi Sebastian Ghiţă anunţau parafarea unui aşa-zis contract de management: Vîntu rămânea proprietar, iar Ghiţă prelua managementul, dar „aducea bani de-acasă", angajându-se să finanţeze televiziunea. Ciudat contract. Încă de atunci, „Forbes România" a pus la îndoială declaraţiile pompieristice ale celor două părţi şi a descris această afacere ca fiind dubioasă (vezi articolul „Vîntu şi cu Ghiţă s-au înţeles la portiţă" - 1 noiembrie 2010).

Până la urmă, starea de sănătate a unui brand nu se poate determina apelând la nişte jocuri imaginative. Ar însemna să facem speculaţii, supoziţii, pe scurt, să ne dăm cu părerea - un sport popular în România. Brandul Realitatea TV, ca orice brand, se află în minţile oamenilor (publicul telespectator), iar despre starea lui de sănătate nu pot vorbi decât sondajele şi cercetările de piaţă. Dar cine mai are timp (şi bani!) ca să se ocupe de astfel de cercetări? Vîntu şi Ghiţă îşi dispută puterea, managerii sunt crispaţi, iar angajaţii trăiesc cu teama zilei de mâine şi cu bodyguarzii în spinare. Brandul Realitatea TV? Un studiu de caz, dar cine mai are răgazul de a studia construcţia şi prăbuşirea unui brand în România?

Să nu confundăm audienţa cu puterea brandului. (Realitatea TV a fost, în 2010, a treia televiziune în sondajele de audienţă, la nivel urban). Ce valori transmitea publicului acest brand în urmă cu trei-patru ani? Să ne amintim sloganul: „Deschide lumea". Un spot de autopromovare vorbea despre „spectacolul lumii în doar câteva clipe" şi despre „informaţie şi cunoaştere". Să ne amintim mulţimea de teledoane şi cea a campaniilor sociale („România prinde rădăcini" sau „Pune taxa la zid!"). A fost o vreme când Realitatea TV făcea agenda românilor, când impunea teme, când brandul său prindea puteri. Nu cred că a fost preocuparea lui SOV de a construi brandul Realitatea TV, ci mai degrabă grija executivilor pe care i-a avut (în special Sergiu Toader), şcoliţi la ãuzina de branduri" MediaPro (Adrian Sârbu). Vîntu nu are vocaţie de constructor. Mai mult, are un dispreţ profund faţă de consumatorii de presă (stenogramele de anul trecut cu unele dintre vedetele postului sunt o dovadă evidentă). Nici Ghiţă nu e constructor. Iar un brand de presă se construieşte pe o fundaţie solidă: credibilitatea. 

Ce valori mai are în prezent brandul Realitatea TV? Valori pe care să şi le respecte? Are parte de scandaluri, confuzie, iritare, agresivitate, atât la nivelul conducerii, cât şi la nivel editorial. Acestea nu pot fi considerate drept valori de brand, ci mai degrabă nişte politici editoriale ocazionale. Angajaţii nu mai cred în nimic. (Credinţa că ar fi cea mai „bună televiziune de ştiri" ori „principala sursă de informaţie" este o iluzie.) În ce valori cred Vîntu şi Ghiţă? Mă umflă râsul numai când mă gândesc la această întrebare. Un brand trainic nu se poate construi pe o afacere şubredă. Brandul Realitatea TV a scăpat de sub control. Bodyguarzii lui Vîntu şi Ghiţă l-au luat prizonier.