Forbes. Agricola Bacău reînvie vechile ferme

Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău, readuce la viaţă vechile ferme şi măreşte producţia. Un gest cu totul atipic pentru o piaţă aflată în scădere

Într-o perioadă în care anunţurile de insolvenţă sau de încetare a activităţii unor companii au devenit ceva obişnuit, intenţia producătorului de carne de pasăre Agricola Bacău de a reactiva fermele nefolosite de ani buni pare cel puţin ciudată.

Pentru mulţi, ar putea să pară un semn că şefii Agricola nu au date corecte de piaţă sau că nu ştiu ce fac. Consumul s-a redus anul trecut, conform informaţiilor furnizate de patronatul din domeniu, cu 15-20% şi nici nu se întrevăd perspective de revenire spectaculoasă a pieţei interne. 

Preşedintele Agricola, Grigore Horoi, este însă ferm: „Ori măresc producţia şi trăiesc, ori mă împuţinez şi nu-mi mai revin niciodată". La o primă vedere, decizia lui Horoi ar putea fi explicată prin potenţialul de creştere a exporturilor, având în vedere că Agricola este unul dintre principalii exportatori, iar cererea de astfel de produse la nivel internaţional este în creştere.

Numai că pentru compania din Bacău, ţinta principală rămâne piaţa internă, mai ales că, potrivit consultanţilor din domeniu, este de aşteptat să se producă mişcări spectaculoase în perioada următoare. Mai exact, ar trebui să aibă loc o concentrare a producţiei, aşa cum s-a întâmplat în economiile dezvoltate, unde câteva companii fac jocurile pe piaţă.

 La noi, locul întâi este disputat între Transavia Alba Iulia (firmă
deţinută de omul de afaceri Ioan Popa) şi Agricola Bacău, dar poziţii importante au ocupat şi jucători foarte agresivi în ultimii ani, precum companiile deţinute de acţionari libanezi Agroli, Agrisol şi Avicola Călăraşi, sau cele cu capital autohton Ave Impex şi Aaylex Buzău. Alte câteva sute de mici jucători întregesc imaginea unei pieţe estimate la 800 de milioane de euro anual.

Acesta este contextul în care Grigore Horoi a decis să ridice miza pe producţie prin transformarea unui complex de găini ouătoare, nefolosit de multă vreme, în fermă pentru creşterea puilor de carne. De altfel, în acest an este estimată o creştere a volumului de carne de pui produsă cu circa 18% faţă cele peste 26.000 de tone de anul trecut, când compania băcăuană cu afaceri de 66 de milioane de euro a avut cel mai bun an din istorie.

O istorie care a consemnat atât perioade bune, precum cele în care Agricola făcea legea pe piaţa producătorilor de carne de pui, dar şi momente grele, cum ar fi restructurarea activităţii încă de la jumătatea anilor '90. Principalul atu al Agricola era, la acea vreme, faptul că dispunea de un sistem de producţie integrat, ce includea activităţi de la producerea nutreţurilor concentrate, creşterea păsărilor şi a porcilor, până la abatorizare, procesare şi chiar comercializare.

Ulterior, modelul a fost preluat şi de alţi competitori, precum Transavia Alba Iulia, Avicola Călăraşi sau Aaylex (Avicola Buzău). Între timp, Agricola a renunţat la unele dintre ferme, a reorganizat diviziile de business şi a externalizat o parte din activităţi. A avut şi noroc, recunoaşte Horoi, şi a profitat de boom-ul de pe piaţa -imobiliară.

Astfel că locul fermelor de altădată (din interiorul oraşelor) a fost luat astăzi de ansambluri rezidenţiale sau reţele internaţionale de magazine. Iar cu banii obţinuţi de pe urma lor, Agricola şi-a permis să susţină o parte din planul de investiţii estimat la 100 de milioane de euro, scopul declarat fiind majorarea permanentă a producţiei şi implicit creşterea cotei de piaţă.

„Toate companiile locale au ţinut la producţie, în speranţa că se va întâmpla ceva pozitiv", spune Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR). El constată însă că, în ultima vreme, lucrurile au cam scăpat de sub control odată cu scumpirea cerealelor. Mai ales că, pe fondul scăderii consumului, producătorii din România au fost nevoiţi să reducă preţurile de vânzare. Cea mai la îndemână soluţie rămâne exportul în UE, dar şi în ţări din afara Uniunii, unde preţurile sunt mai mari, iar producătorii primesc subvenţii la export, crede Van. Trebuie doar ca aceştia să aibă pregătită infrastructura. Adică fermele de creştere a puilor.

Citiţi mai multe despre cifra de afaceri realizată de Agricola Internaţional Bacău în 2010, în numărul 51 al revistei Forbes România.