De ce vrea Szarvadi să răscumpere Domo?

Lorand Szarvadi, cofondator Domo, crede că va redeveni vioara întâi în compania pe care a vândut-o în urmă cu patru ani către un fond de investiţii. Antreprenorul este doar unul dintr-o serie mai lungă de oameni de afaceri care au redevenit, în criză, proprietarii companiilor pe care le-au fondat.

Lorand Szarvadi pretinde că potenţialul Domo nu este suficient de bine exploatat, motiv pentru care vrea să răscumpere compania împreună cu un nou finanţator. În anii de criză, compania sa a fost cea care s-a descurcat cel mai bine pe piaţa de electroretail. Chiar dacă profitabilitatea a fost erodată, veniturile sale nu s-au prăbuşit ca în cazul altor companii din domeniu - toată piaţa a căzut cu 35% în 2009.

Anul trecut, veniturile au fost de 180 de milioane de euro faţă de 193 de milioane de euro în 2007, de exemplu. În consecinţă, cota de piaţă a crescut de la 20% în urmă cu patru ani la 28% în prezent.Szarvadi crede că din Domo se poate obţine mult mai mult, motiv pentru care se consideră în pole position în cursa de preluare a companiei.

Acţionarul majoritar, fondul de investiţii Trans Balkan Investments, a angajat doi consultanţi care să aleagă cea mai bună ofertă de preluare pentru Domo. Retailerul fondat de Szarvadi este vândut la pachet cu un alt business similar pe care Trans Balkan îl are în Bulgaria - Technomarket. Consultanţii sunt casele de investiţii Capital Partners (pentru România) şi Entrea Capital (pentru Bulgaria). Procesul ar urma să se încheie în luna octombrie a acestui an.

Urmează separarea

După preluarea din 2007 - atunci fondul a preluat 75% din companie pentru 62,5 milioane de euro -, Szarvadi a rămas acţionar minoritar şi CEO. Atunci, Szarvadi şi asociatul său Ferenc Hegedus au vândut 50% din acţiuni pentru 50 de milioane de euro. Celălalt vânzător a fost fondul de investiţii RAEF (cu 25%) care intrase în firmă în 2004.

Cel mai probabil, Szarvadi, împreună cu Hegedus, ar putea răscumpăra cu mai puţin de 30 de milioane de euro cele 75% din Domo pentru care Trans Balkan a plătit acum patru ani 62,5 milioane de euro. Dar se pare că Trans Balkan ar vrea să obţină cel puţin 40 de milioane de euro pentru acţiunile Domo.

După vânzare, Domo şi Technomarket ar urma să se separe. Toate cele 40 de magazine ale Domo din Bulgaria au fost închise şi acelaşi lucru urmează să se întâmple cu magazinele Technomarket din România. De  asemenea, fondatorul companiei din Bulgaria, Nikolai Kitov, ar urma să redevină acţionar majoritar în Technomarket. Cele două companii au fuzionat după preluarea Domo de către Trans Balkan.

În aceeaşi situaţie

Omul de afaceri nu poate participa de unul singur în această cursă pentru că nu are suficienţi bani pentru a răscumpăra („buy-back" în limbaj anglo-saxon) acţiunile. El şi Hegedus au investit o bună parte din banii obţinuţi din tranzacţia din 2007 în imobiliare, puternic afectate de criză.

Asemenea lui Szarvadi au procedat recent şi fondatorii celui mai mare grup farmaceutic din România A&D Pharma. Cei patru fondatori de origine libaneză au delistat holdingul, la începutul lui martie, de pe bursa de la Londra. În 2007, ei au listat 34% din companie, pachet pentru care au obţinut 134 de milioane de euro. În ultima zi de listare, cu aceiaşi bani,ar fi putut să-şi răscumpere toată compania. Fondatorii au făcut o ofertă de preluare a titlurilor deţinute de acţionarii minoritari care plasa valoarea A&D Pharma la 150 de milioane de euro.

Retragerea din România a unor companii multinaţionale a fost un alt prilej de buy-back. În această situaţie s-au aflat Daniel Ţepeş care a răscumpărat casa de brokerat HTI Mobiliare de la Morgan Stanley şi Eugen Voicu, fostul şi noul proprietar al companiei de administrare a investiţiilor Certinvest. El şi-a răscumpărat acţiunile de la Aviva
Investors.

Mai puteţi citi în numărul 55 al revistei „Forbes România"

Am acţiuni, sunt motivat! Într-o perioadă în care banii sunt scumpi, iar antreprenorii nu mai au resurse să crească salariile, recompensarea prin acţiuni ar trebui să fie cea mai ieftină formă de motivare a angajaţilor. Legislaţia greoaie nu-i ajută în niciun fel.

Cine mai are nevoie de branding? Într-o piaţă saturată de promoţii, doar companiile care vor să prindă startul mult-aşteptatei reveniri economice se mai gândesc la propria identitate.

În slujba cărţii. Pentru a‑și salva ONG‑ul care edita lucrări academice, profesorul Ion Bănșoiu s‑a transformat, în plină criză economică, în antreprenor.

Pe drumul schimbării. Pedro Carreira a dat plajele însorite din Brazilia pe iernile geroase din România şi a fost de faţă când anvelopa Continental cu numărul 100 de milioane a fost produsă în fabrica de la Timişoara.

În stand by. Băncile româneşti s‑au grăbit, la mijlocul anilor 2000, să‑şi înfiinţeze divizii de private banking, pe măsură ce conturile clienţilor creşteau mai ceva ca un tsunami. Acum nu se mai grăbesc, ci se mai gândesc.