Cine face legea în agricultura autohtonă
0Cu 15 exploataţii agricole de peste 10.000 de hectare fiecare, latifundiarii României sunt pe primele locuri şi în Europa. Culiţă Tărâţă, Ioan Niculae şi Adrian Porumboiu sunt cei mai mari agricultori locali. Administrează terenuri de peste 50.000 de hectare, în mare parte concesionate de la stat.
Orice discuţie despre şansele de revenire a economiei româneşti pe creştere ajunge inevitabil la una dintre soluţiile vehiculate cu mult înainte de 1989: agricultura. Cele peste 9 milioane de hectare de teren arabil asigură României un loc între primele zece ţări din Europa din acest punct de vedere. Clasamentul se schimbă însă fundamental atunci când criteriul ales este productivitatea, fărâmiţarea excesivă a terenului făcând ca România să devină codaşă. Practic, aproape două treimi din suprafaţa agricolă a ţării este deţinută acum de exploataţii individuale, mai degrabă ferme de subzistenţă cu câteva hectare, a căror producţie este folosită mai mult pentru autoconsum. O fermă autohtonă exploatează în medie circa 3,3 hectare, cam de şase ori mai puţin decât media din Uniunea Europeană. Şi asta în condiţiile în care o agricultură performantă se poate face pe suprafeţe de cel puţin 500 de hectare, potrivit celor mai mulţi dintre agricultori. Lucru aproape imposibil de realizat în România, având în vedere sechelele lăsate de fostele Cooperative Agricole de Producţie (CAP).
Regii subvenţiilor
Cel mai important beneficiar al subvenţiilor a fost până acum omul de afaceri Culiţă Tărâţă, care exploatează, potrivit clasamentului realizat de Forbes România, o suprafaţă de circa 65.000 de hectare. El este urmat în top de Ioan Niculae şi Adrian Porumboiu, cu aproximativ 50.000 de hectare fiecare, aceştia figurând alături de Tărâţă printre cei mai mari agricultori din Europa.
Poate părea paradoxal, însă este cât se poate de adevărat. În ţara cu cei mai mulţi agricultori din Europa se află şi câţiva dintre marii latifundiari ai continentului. Iar dincolo de cei trei români, în topul Forbes se află şi investitori libanezi, italieni, austrieci sau americani.
Explicaţia are la bază desfiinţarea CAP-urilor şi mai ales posibitatea ca investitorii străini să cumpere terenuri în România. „A fost o greşeală, statul ar fi trebuit să facă mai mult pentru ca proprietatea să rămână la noi, aşa cum au făcut ungurii, care nu au dat dreptul străinilor să cumpere terenuri agricole", spune Culiţă Tărâţă.
Cu sau fără subvenţii, randamentele obţinute în România rămân cu mult sub media Uniunii Europene. Iar în lipsa unor investiţii pentru creşterea productivităţii, perspectivele nu par foarte bune nici pentru micii fermieri şi nici pentru cei mari.
Statistică
În România, există în prezent peste trei milioane de exploataţii individuale la o suprafaţă arabilă de 9,4 milioane de hectare. O fermă autohtonă exploatează în medie circa 3,3 hectare - divizată în mai multe parcele -, de şase ori mai puţin decât media din Uniunea Europeană.
Mai puteţi citi în numărul 49 al revistei „Forbes România":
Fondul Proprietatea suntem noi. Dincolo de hotărârile contradictorii ale statului român şi de strategia de investiţii a administratorului american, Fondul Proprietatea aparţine celor aproape 5.000 de acţionari. După mai bine de cinci ani de promisiuni, speranţe şi aşteptări, cel mai mare fond din Europa de Est intră pe bursă.
Bani de dat. O facilitate fiscală adresată companiilor reprezintă de aproape şase ani o necunoscută pentru multe dintre firmele mici şi mijlocii din România. În tot acest timp, multinaţionalele au fost pe fază.
Hai la promoţie! Ofertele promoţionale care lovesc din toate poziţiile consumatorii români sunt un rezultat al crizei sau un semn al maturizării pieţei?
Citiţi despre viitorul politicii agricole comune (PAC), începând cu 2013, în noul număr „Forbes România"
Se încarcă comentariile...
