Cine este de vină?

Românii care au luat credite nu sunt singurii vinovaţi pentru îndatorarea României, după cum lăsa de înţeles guvernatorul Mugur Isărescu, într-o declaraţie publică recentă. La sfârşitul anului trecut, România avea o datorie externă de circa 90 de miliarde de euro din care un sfert erau credite luate de bănci pentru clienţii lor.

La fel de vinovaţi pentru îndatorarea românilor - rezultă dintr-o cercetare făcută de Forbes România - sunt băncile, companiile, autorităţile statului şi chiar guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

„Numai la nivelul populaţiei, 4,5 milioane de persoane au luat credite, adică 50% din populaţia activă a României", declara Mugur Isărescu. În cifre absolute, aceste credite ale populaţiei totalizează circa 100 de miliarde de lei. La o primă vedere, pare o sumă mare însă românii sunt, în realitate, mai puţin îndatoraţi decât central şi vest europenii. La noi, gradul de îndatorare a populaţiei reprezintă 20% din PIB, în vreme ce în Ungaria acesta este de 31%, în Polonia 37%, în Cehia 35%, iar media statelor din zona euro sare de 50%. Tocmai acest grad de îndatorare scăzut (specialiştii spun că România este o ţară subbancarizată) a fost principalul element de atracţie pentru cele petse 40 de bănci care compun sistemul financiar românesc.

Ieşirea din întuneric

Problema nu este nepărat că românii au luat credite - Mişu Negriţoiu, directorul ING Bank, crede că explozia creditului a fost alimentată de dorinţa românilor de a "ieşi din întuneric" - ci că s-au împrumutat mult raportat la cât au economisit. În vreme ce, în România, disponibilităţile băneşti ale populaţiei reprezintă 30% din PIB, există state (precum Germania) unde avuţia cetăţenilor este egală sau chiar depăşeşte Produsul Intern Brut. Şi, nota bene, grosul creditelor s-au dus în consum.

La rândul lor, băncile au profitat de foamea de credite a românilor şi le-au supraîncărcat factura dobânzilor, a taxelor şi comisioanelor. Mai mult decât atât, avocatul Gheorghe Piperea, reprezentantul a 3.000 de clienţi aflaţi în procese cu băncile, acuză institituţiile de credit că au practicat un model de business considerat ilegal la nivel european, deci în ţările de origine ale companiile lor mamă. „Mă refer la tipul de dobândă care nu se stabileşte după indici publici ca EURIBOR sau LIBOR, ci după indici interni, calculaţi de bancă", spune Piperea. Iar BNR a "cauţionat" aceste practici, adaugă avocatul. Şi din acest punct al discuţiei putem discuta despre vina Băncii Naţionale.

În definitiv, şi băncile, şi clienţii acestora sunt vinovaţi de faptul că s-au lăsat conduşi de instinct: românii au fost mânaţi de dorinţa naturală de a trăi mai bine (îşi aduceau viitorul în prezent), iar băncile au profitat de asta pentru a face cât mai mulţi bani. Nici unii, nici alţii nu s-au gândit însă prea mult la problemele pe care le pot induce în sistem. Dar nici nu erau obligaţi. Mai ales în condiţiile în care vorbim de o populaţie needucată financiar. Era exact obligaţia BNR. Nu în ultimul rând, statul a încurajat un model care a dus la alocarea greşită a resurselor financiare. Mai concret, băncile au fost împinse practic să crediteze consumul în lipsa unor proiecte de infrastructură către care să se canalizeze resursele, este punctul de vedere al lui Lucian Anghel, economistul şef al BCR.

Mai puteţi citi în numărul 48 al revistei „Forbes România":

Divă în business. De la rochii de Oscar şi tricouri pentru bărbaţii fatali de la Hollywood, românca Aura Cercel a ajuns parteneră de afaceri cu celebra familie de investitori Rubinstein. Cum se fac banii din modă în Cetatea Filmului?
Falsa promisiune din online. De ce poliţele de asigurări intermediate de brokeri nu se vor afla la un click distanţă de clienţii români prea curând?
Cele mai bogate televiziuni. „Forbes România" a calculat câţi bani au făcut televiziunile în 2010. Mai puţini cu 8% faţă de 2009.
Când tranzacţiile cad. Ce se întâmplă atunci când toată inteligenţa şi determinarea unui om sunt investite obsesiv în a încheia niște tranzacţii care nu se întâmplă.