Cinci manevre care au lăsat afacerile fără „gaz“
0
Deciziile luate pentru echilibrarea bugetului de stat au avut efecte devastatoare asupra mediului de afaceri. Impactul acestora se va resimţi şi anul viitor. „Forbes România“ a contabilizat cinci „pietre“ ale Guvernului Boc care au doborât sectorul privat. Pe lângă faptul că au redus consumul, au blocat şi economia.
Nota de plată a datoriilor pe care statul le-a contractat a fost transferată companiilor care furnizează majoritatea locurilor de muncă şi contribuie la veniturile bugetare.
1 Impozitul Minim
În cele 18 luni cât a fost în vigoare, impozitul minim a provocat închiderea a 300.000 de firme, potrivit datelor Registrului Comerţului. Intenţia Guvernului a fost de a reduce fraudele fiscale şi să crească încasările la bugetul de stat. Însă pierderile cauzate, în primul rând IMM-urilor, au fost pentru multe dintre ele de nesuportat, multe fiind obligate să treacă în „subteran".
2 Reducerea salariilor bugetarilor cu 25%
Miza a fost reducerea cheltuielilor publice pentru înscrierea în ţinta de deficit bugetar convenită cu FMI pentru acest an. Tăierea salariilor începând cu luna august nu a fost însă dublată de reducerea numărului de angajaţi din sectorul public. La data de 30 septembrie, FMI publica angajamentul României ca până la 30 decembrie 2010, numărul disponibilizaţilor să fie de 74.000. Amânarea restructurării nu va permite revenirea în 2011 la nivelul anterior.
3 Majorarea TVA la 24%
Creşterea TVA a fost cu siguranţă cea mai proastă decizie, ale cărei efecte se vor întinde pe o perioadă lungă de trei-patru ani. Suprapusă cu diminuarea salariilor a amplificat tendinţa de scădere a consumului, care generează aproximativ 80% din PIB.
4 Impozitarea tuturor veniturilor
Impozitarea tuturor veniturilor, provenite din drepturi de autor sau bonusuri acordate angajaţilor, a produs un haos birocratic. Aproape 500.000 de angajaţi cu contracte de drepturi de autor şi persoane fizice autorizate trebuiau să depună lunar câte trei formulare la casele de pensii, agenţiile de şomaj şi casele de sănătate. În luna septembrie s-a revenit asupra textului oficial, reţinerea tuturor impozitelor fiind efectuată direct la sursă.
5 Arierate generate de stat
Amânarea plăţii datoriilor statului către companii creează blocaj în economie. Arieratele contribuie la continuarea recesiunii şi creşterea presiunilor inflaţioniste. În loc să fie un factor de stimulare a economiei, statul dă un exemplu prost neplătindu-şi datoriile către firme, arieratele redevenind o problemă majoră a României.
La finele lunii iunie, statul avea restanţe de plată în valoare de două miliarde de lei, dublu faţă de ţinta convenită în acordul cu FMI pentru jumătatea anului.
Mai puteţi citi în numărul 45 al revistei „Forbes România":
- Vacanţa de un milion de dolari. Industriaşul Ştefan Vuza a plecat într-o călătorie exclusivistă de opt luni, în jurul lumii, ca să-şi rezolve propria criză de business.
- Bucătar de elită angajat sau patron. Şefii, în general, sunt invidiaţi pentru banii pe care îi câştigă. De multe ori, doar pentru bani. Şefii bucătari însă - unii câştigă poate mai mult decât managerii - sunt invidiaţi şi pentru viaţa savuroasă pe care o duc. Atunci, de ce ar avea ei motive de nemulţumire?
- 54, 55... numărătoarea continuă. Faptul că Billa, cea mai mare reţea de supermarketuri din România, are venituri mai mici decât în 2007, deşi şi-a dublat numărul de magazine, ridică nişte semne de întrebare. Emil Stefanov, şeful retailerului german, are câteva răspunsuri.
Se încarcă comentariile...
