Adevarul.ro

Oamenii mai frumoşi, înalţi sau inteligenţi câştigă mai mult decât cei urâţi şi scunzi. Dar ca să ajungă bogaţi mai au nevoie de alte câteva calităţi. Bogăţia e bună pentru că motivează oamenii să îşi dorească mai mult de la viaţă şi le permite să aibă idei, cred sociologii.

În urmă cu mai bine de 20 de ani, pe trotuarul din faţa Central Park din New York, Gordon Gekko, investitorul lacom din filmul ­Wall-Street, îi arăta ucenicului său Bud Fox un homeless şi un businessman: „Vrei să îmi spui că diferenţa dintre cei doi este o chestiune de noroc?". Întrebarea celui care avea să lanseze ceea ce a devenit drept cea mai cunoscută descriere a sistemului financiar-bancar american, adulată şi urâtă deopotrivă, încerca să surprindă ceea ce ­mulţi consultanţi, scriitori şi cercetători au încercat să descopere de-a lungul timpului: care sunt diferenţele dintre un om bogat sau de succes şi unul obişnuit?

Există acum studii care indică faptul că bărbaţii mai frumoşi câştigă cu 9% mai mult în medie decât cei ­urâţi, iar femeile mai frumoase cu 4%. Oamenii care erau populari în liceu câştigă cu 10% mai mult decât cei care nu erau populari. La fel şi oamenii mai înalţi, existând chiar şi o proporţie: la fiecare 7-8 centimetri cresc şi veniturile cu 5-8% la femei şi 4-10% la bărbaţi. Cei cu IQ peste medie au cu 20% mai multe şanse să devină mai bogaţi ca cei cu IQ sub medie, iar lista studiilor poate continua cu orice altceva v-ar putea trece prin minte.

„Un om bogat este un om liber. De-asta e bună în primul rând bogăţia, pentru că îţi permite să ai idei", afirmă sociologul Mircea Kivu. De altfel, definiţia bogăţiei din Dicţionarul Explicativ al limbii române include, pe lângă sensul clasic, „cantitate abundentă de bunuri materiale, de materii prime, de bani, de obiecte preţioase" şi unul mai puţin folosit „Abundenţă şi varietate de valori spirituale". Adică este vorba şi despre bogăţia de idei sau bogăţia de cuvinte, caracteristici fără de care bogăţia materială întârzie în cele mai multe cazuri.

Averea şi capra vecinului

„În ultima perioadă, pe fondul frustrărilor acumulate de mulţi dintre români, bogăţia a început să fie privită cu invidie, dar nu de genul celei care determină oamenii să aibă o atitudine pozitivă, ci mai degrabă ca pe un fel de «să moară capra vecinului»", exemplifică Mircea Kivu. Numai că de pe urma unei astfel de atitudini nu câştigă (aproape) nimeni. Economia se află de doi ani în declin, companiile nu au lichidităţi, disponibilizează angajaţi, iar cei mai bogaţi 500 de români au sărăcit cu aproape 2%, averea lor totală fiind de 28,2 miliarde de euro, conform TOP 500 Miliardari editat de Forbes România, produs apărut recent pe piaţă.

„În România, a existat o combinaţie aparte care a determinat succesul în afaceri. Sau mai degrabă bogăţia, aşa cum este reflectată în top 500", este de părere Mişu Negriţoiu, bancherul care conduce de mai bine de zece ani afacerile ING în România.

Portret-robot

Negriţoiu identifică patru caracteristici care se regăsesc în anumite combinaţii în portretul robot al celor mai mulţi dintre bogaţii României. „Sunt oameni rezistenţi, care au avut acces la active ieftine (în general prin privatizări), pe care le-au dobândit de cele mai multe ori în condiţiile unui mediu necompetitiv, dar caracteristica cea mai importantă este de departe curajul".

Sau ideea de risk-taking, cum îi spune cu o uşoară urmă de invidie bancherul, care nu a intrat în afaceri după Revoluţie.„Adică au fructificat oportunităţile", conchide Negriţoiu, unul dintre cei mai puternici bancheri din România, fost politician şi consilier al preşedintelui României.

Când vorbesc despre începuturi, toţi oamenii de afaceri se referă la un moment cheie, care i-a lansat. Aşa cum povesteşte Ion Ţiriac, care spune că a intrat în afaceri imediat după ce rezultatele din tenis îl duseseră pe prima pagină a ziarelor. Sau cum explică Radu Enache, proprietarul Continental Hotels, de ce a intrat în businessul cu hoteluri când specializarea sa era energia, doar pentru  că a văzut o oportunitate căreia nu i-a putut rezista.

După momentul cheie care îi aruncă în lumea afacerilor, cei mai mulţi antreprenori vorbesc despre cât de greu le este. Sau nu. Depinde de fiecare, de calităţile şi de defectele care îl fac sau nu potrivit pentru această lume.

Cele mai importante calităţi ale unui om bogat

Educat, informat, riguros

Cu fler şi intuiţie

Brandul personal şi un cerc larg de cunoştinţe

Curajul şi plăcerea de a risca 

Ţinuta şi puterea de a face impresie

Puterea de convingere

Creativitate şi agresivitate

Pasionat

Corect

Perseverent

Mai puteţi citi în numărul 46 al revistei „Forbes România":

Instinct de broker. După doi ani de criză în real-estate, se naşte o nouă generaţie de agenţi. ­(Dez)avantajul lor este că nu au apucat să se înfrupte din „cornul abundenţei" din perioada de boom.

De la bodyguard la milionar. Maşinile de teren ale firmelor de pază şi protecţie au împânzit intersecţiile marilor oraşe. Aţi auzit de BGS?

În șifonierul lui Lady Gaga. Ingrid Vlasov crede în destin, dar îşi face singură norocul în business. Brandul său de fashon a crescut de zece ori într-un singur an şi datorită unor cliente celebre precum Rihanna şi Lady Gaga.

Coma al III-lea. Când vine vorba despre importanţa accesoriilor, designerul Dan Coma spune că nu are limite. Până unde poate merge ca să demonstreze asta?

Moda de business. În urmă cu un deceniu au dat medicina şi informatica pe un loc în noul val al modei din România. Au greşit oare?