Călcâiul lui Ahile
0
De ce kazahilor nu le va fi uşor să integreze Rompetrol în cultura KazMunaiGaz. Următorii doi ani vor fi sensibili pentru Rompetrol. Revista Forbes explică de ce un conflict este inevitabil în interiorul companiei.
De când au preluat pachetul majoritar al Rompetrol, în urmă cu un an şi jumătate, kazahii de la KazMunaiGaz (KMG) au fost tot timpul vioara a doua.
Şeful suprem al companiei era tot fondatorul acesteia, Dinu Patriciu, care încă mai deţinea un pachet de 25% şi care spunea că, atât timp cât va mai avea o acţiune la Rompetrol, va avea puterea de decizie. În structura ierarhică a grupului, noii proprietari nu erau nici vizibili, nici activi.
Situaţia s-a schimbat însă fundamental la sfârşitul lunii trecute, când Patriciu a vândut companiei kazahe şi restul acţiunilor deţinute în grup. Imediat, rolurile s-au inversat. La conducerea Rompetrol a fost pus un kazah, Saduokhas Meralyiev, fostul director general adjunct al companiei, care timp de peste un an l-a secondat pe managerul român cu aceeaşi funcţie.
Echilibru precar
Problemele Rompetrol vor începe, cel mai probabil, de acum încolo. Cultura şi viziunea celor două companii sunt atât de diferite, încât punctele comune sunt aproape imposibil de găsit. KMG este o companie de stat, în care structura centralizată este lege şi şeful este cel care trebuie să ia toate deciziile.
Strategia este făcută pe termen lung şi nu se modifică, iar comunicarea este greoaie. La polul opus, cultura pe baza căreia Rompetrol s-a format şi s-a dezvoltat viza delegare de responsabilităţi, libertate de mişcare şi viteză de acţiune. Deciziile se luau într-o zi şi erau imediat puse în practică.
„Un conflict este inevitabil. Contează cum vor reuşi să-l gestioneze“, spune Adrian Stanciu, profesor în managementul schimbării la CEU Business School şi consultant la Human Synergistics România. Următorii doi ani vor fi sensibili pentru Rompetrol. KMG îşi va aduce cu siguranţă proprii oameni în funcţiile-cheie. Procesul nu va fi însă de proporţii, căci le este aproape imposibil să înlocuiască sute de manageri români chiar pe timpul perioadei de tranziţie.
Dacă însă kazahii nu reuşesc să realizeze sinergiile între cele două culturi, aceşti manageri vor pleca. Deja surse din interiorul Rompetrol spun că, dacă kazahii decid să impună în cadrul grupului valorile şi modul lor de a gândi şi a acţiona, jumătate dintre cei 9.000 de angajaţi, obişnuiţi cu o anumită libertate de acţiune, vor pleca în următoarele luni.
„Noii proprietari au fost conştienţi de această diferenţă de cultură corporatistă “, spune pentru Forbes România fostul proprietar, Dinu Patriciu. „Au acceptat această cultură şi vor trebui să o continue. Eu cred că o vor face.“
Va fi însă extrem de dificil pentru o companie de stat, greoaie, să impună ritmul cu care fostul Rompetrol a fost obişnuit. Acesta s-a menţinut în piaţă datorită inovaţiei şi marketingului şi s-a poziţionat drept o companie de marketing cu o platformă petrolieră.
Surse din interiorul Rompetrol spun însă că KMG nu are de gând să continue direcţia începută de Patriciu, ci că vor ca aceasta să redevină o companie petrolieră, aşa cum era în urmă cu opt ani. „Singurul atu al kazahilor este că sunt o sursă de ţiţei. Nu e suficient şi vor pierde puternic cotă de piaţă“, spune sursa citată. Rompetrol deţine în prezent o cotă de piaţă de 24%, însă ar putea să piardă rapid 5% în urma schimbărilor şi turbulenţelor care, inevitabil, vor urma.
Noua strategie
Supapa de siguranţă pe care foştii manageri ai lui Patriciu mizează acum este că, la încheierea tranzacţiei, kazahii au fost de acord în unanimitate să continue timp de cinci ani strategia concepută de vechea echipă a Rompetrol, condusă de Patriciu. Cu obligaţia ca strategia să fie reînnoită o dată la doi ani şi adaptată la noile condiţii de piaţă. Chiar acum se lucrează la ea şi va fi gata spre sfârşitul anului.
„Până acum nu sunt modificări majore. Dacă se schimbă ceva în modul de a aplica strategia, probabil că voi avea un punct de vedere“, spune Dan Ionescu, director de operaţiuni în cadrul grupului Rompetrol. Presiunea care apasă în următoarea perioadă pe umerii noului manger kazah, Saduokhas Meralyiev, este uriaşă. Echilibrul din interiorul Rompetrol este precar şi orice mişcare mai bruscă riscă să-l rupă.
Mai puteţi citi în numărul 9 al revistei Forbes România
Grecia, ţara ideală pentru retragere. Dacă ai ajuns la vârsta a doua şi te gândeşti să îţi cumperi o locuinţă în străinătate, trebuie să iei în calcul, în afară de bugetul necesar achiziţiei, şapte condiţii esenţiale referitoare la zona pe care o vei alege.
Obiceiul pervers al Finanţelor. Sumele uriaşe pe care Ministerul Finanţelor le împrumută de la bănci menţin România în fruntea ţărilor cu cea mai mare inflaţie din UE. Asta, în ciuda unui consum în scădere.
Cowboy de România. Veterinarul Mihai Petcu şi farmacistul Mihai Miron au demonstrat că, în zootehnie, nici subvenţiile de la stat şi nici ploile căzute la vreme nu le rentabilizează businessurile. Doar inovaţia şi know-how-ul ţărilor cu tradiţie în agricultură.
Companiile aeriene traversează cea mai grea furtună. Cum rezistă Air France – KLM, Lufthansa şi British Airways, primii trei operatori aerieni din Europa, într-o criză ce pare să nu se mai termine?
Se încarcă comentariile...
