Billa vrea triplarea reţelei în şapte ani
0
Reţeaua de supermarketuri Billa are venituri mai mici decât în 2007, deşi şi-a dublat numărul de magazine. Emil Stefanov, şeful retailerului, are câteva răspunsuri. Billa vindea în 2007 de 322 de milioane de euro cu 28 de magazine. La sfârşitul anului, va avea afaceri de circa 290 de milioane de euro –nivelul din 2009 - cu 55 de magazine.
Billa (parte a grupului Rewe, alături de discounter-ul Penny Market şi reţeaua cash&carry Selgros) vindea în 2007 de 322 milioane de euro cu 28 de magazine. La sfârşitul anului, compania va avea o cifră de afaceri de circa 290 milioane de euro - cam nivelul din 2009 - cu 55 de magazine.
Am luat 2007 drept reper pentru că acela a fost anul în care a început extinderea agresivă. Emil Stefanov, CEO-ul Billa, este nemulţumit de creşterea "prea lentă" a numărului de magazine. „Cred că am fost chiar înceţi comparativ cu ceea ce oferă piaţa", nuanţează Stefanov.
Perspectiva companiei pe termen mediu este extinderea. Pentru următorii cinci şapte ani, Billa ar trebui să aibă „de cel puţin trei-patru ori mai multe magazine". Un obiectiv explicabil dacă ne uităm la dinamismul concurenţei. De exemplu, Carrefour Market (divizia de supermarketuri a francezilor de la Carrefour), ultumul intrat pe acest segment a deschis 29 de magazine în ultimii trei ani.
Extindere accelerată
Pentru a menţine ritmul de creştere şi statutul de lider pe segmentul de supermarketuri, Stefanov se extinde inclusiv în localităţi mici, precum Olteniţa (oraş cu mai puţin de 20.000 de locuitori) unde a fost deschis ultimul supermarket programat pentru 2010.
Se poate spune că Billa se aventurează în teritorii riscante? Stefanov este convins de contrariu, pentru că - spune el - o locaţie centrală într-un orăşel de provincie poate aduce mai multe vânzări decât un magazin dintr-o zonă foarte competitivă din marile oraşe. Şi, pentru moment, nu neapărat vânzările sunt miza acestei expansiuni agresive. Ci ocuparea de spaţii. Billa a ales varianta construirii de magazine proprii, pe terenuri aflate în proprietate. Din cele şapte magazine în Capitală, numai unul - cel din mall-ul Liberty Center - este închiriat.
Avantajul primului venit
Este evident că Stefanov vrea să beneficieze de avantajul primului venit într-o locaţie bună, iar costurile nu par un impediment în calea planurilor sale. „Preţul terenului nu este un aspect în funcţie de care să iei o decizie la nivel de management.
Este unul dintre factori, însă cu siguranţă nu este cel mai important", subliniază directorul Billa. Ceea ce îl interesează cu adevărat este potenţialul de dezvoltare al oraşului sau nivelul competiţiei.
Extinderea agresivă nu este singurul atu pe care mizează Billa în păstrarea celor 90.000 de clienţi zilnici, care „cheltuiesc mai puţin" acum în criză - lucru care explică scăderea vânzărilor. Întărirea gamei de produse (300 în prezent) sau consolidarea mărcilor proprii (Clever şi MY) sunt la fel de importante.
În condiţiile în care Romînia este una dintre cele mai competitive pieţe din Europa Centrală şi de Est - după cum recunoaşte însuşi Stefanov - extinderea agresivă nu poate fi explicată, simplist, prin creşterea cotei de piaţă. Extinderea este obligatorie, pentru că a stagna înseamnă, de fapt, a dispărea într-un mediu cu o competiţie atât de acerbă.
Şi aici nu e vorba doar de Carrefour Market, ci şi de Mega Image care s-a extins agresiv în ultimul timp în Bucureşti şi în marile oraşe. Competiţia ridicată este însă direct proporţională cu potenţialul de business. Şi asta pe termen mai lung, adică după cei cinci-şapte ani, când extinderea se va fi terminat.
„România este una din ţările cu cel mai mare potenţial şi acest lucru se va vedea în timp, când economia se va îmbunătăţi", mai spune Stefanov. Şi atunci când judeci lucruruile într-un orizont de cinci-şapte ani, e de înţeles de ce scăderea de 10% a veniturilor faţă de 2008 sau 2007 nu mai este îngrijorătoare. Atât de îngrijorătoare, am putea adăuga.
"România este una dintre ţările cu cel mai mare potenţial şi acest lucru se va vedea în timp, când economia se va îmbunătăţi."
Emil Stefanov
CEO Billa România
şi Bulgaria
Mai puteţi citi în numărul 45 al revistei „Forbes România":
Vacanţa de un milion de dolari. Industriaşul Ştefan Vuza a plecat într-o călătorie exclusivistă de opt luni, în jurul lumii, ca să-şi rezolve propria criză de business.
Bucătar de elită angajat sau patron. Şefii, în general, sunt invidiaţi pentru banii pe care îi câştigă. De multe ori, doar pentru bani. Şefii bucătari însă - unii câştigă poate mai mult decât managerii - sunt invidiaţi şi pentru viaţa savuroasă pe care o duc. Atunci, de ce ar avea ei motive de nemulţumire?
Cinci manevre care au lăsat afacerile fără „gaz". Deciziile luate pentru echilibrarea bugetului de stat au avut efecte devastatoare asupra mediului de afaceri. Impactul acestora se va resimţi şi anul viitor. Să nu uităm de unde provine răul!
Cei mai puternici oameni din lume. Suntem fascinaţi de putere. Ne uităm uimiţi la cei care o aplică cu pricepere, şi cu teamă la cei care abuzează de ea. Tânjim după putere. Toţi am prefera să fim ciocane nu cuie. Oamenii de pe această listă au fost aleşi pentru că, în moduri diferite, pot face lumea să se modeleze după voinţa lor. Sunt şefi de stat, personaje religioase, antreprenori şi chiar şi infractori periculoşi.
Aristocraţii Vinului. Vechile nume boiereşti individualizează multe branduri de vin. Cu toate acestea, puţine sunt cele făcute cu adevărat de urmaşii foştilor proprietari.
Se încarcă comentariile...
