Adevarul.ro

Icos, Românofir şi Mătasea Română, societăţi sibiene înfiinţate de saşi, au demonstrat că poţi face din tradiţie un business. Au supravieţuit comunismului şi au trecut prin privatizarea anilor ’90. Istoria celor trei companii are de aproape zece ani şi cotaţie bursieră.

Strecurându-se printre marile companii şi multinaţionale care au debarcat în Româ­­­nia după anul 2000, Icos, Românofir şi Mătasea Română se luptă să contrazică regula care spune că trebuie să renunţi la tot ceea ce este vechi.

Cele trei firme au fost înfiinţate acum mai bine de 80 de ani, după Primul Război Mondial, au fost naţionalizate în 1948 şi după 1990 au fost privatizate. Au trecut prin restructurări şi retehnologizări drastice, s-au luptat pe Bursa Valorilor Bucureşti, iar acum se luptă cu criza şi modernizarea. Niciodată nu au renunţat la istorie, la activitatea cu care au început acum mai bine de 80 de ani.

Strategie tăioasă

Înfiinţată de patru postăvari saşi, Mătasea Română este singura din cele 48 de so­cietăţi textile din zona Ardealului care a supravieţuit invaziei textilelor ieftine „Made in China".

Icos, fabrica de tacâmuri fondată de trei austrieci pasionaţi de oţelărie care a fost singurul furnizor al Casei Regale, a reuşit să se impună nu doar pe piaţa românească, unde deţine o cotă de piaţă de 60%, ci şi în Europa Centrală şi de Est (20% din producţia totală).

Toate astea sub ochiul vigilent al directorului general, Carmen Barb, fostă angajată a fabricii de cuţite. Fabrica de cuţite a fost printre primele societăţi din Sibiu privatizate de statul român (1991), majoritatea acţiunilor trecând în proprietatea foştilor angajaţi.

De la începutul deceniului trecut, piaţa a devenit din ce în ce mai concurenţială şi a obligat Icos să se mişte ca un tren de mare viteză. Aşa că pasul firesc a fost diversificarea gamei de produse, retehnologizarea fabricii şi ţintirea pieţelor de desfacere din afara graniţelor ţării.

Pe firul istoriei

Se ştie, aţa de cusut este pe cale de dispariţie, la fel ca întreaga industrie textilă din România. Cu toate astea, societatea Românofir produce anual 500 de tone de aţă de cusut pe care le distribuie celor 400 de clienţi de pe piaţa autohtonă şi est-europeană (Ucraina, Bulgaria, Iugoslavia, Republica Moldova).

Cum au reuşit? Strategia riguroasă, diversificarea produselor, exploatarea de noi nişe şi curajul nebun al managerilor au fost elementele care au ţinut pe linia de plutire domenii de activitate fondate acum mai bine de opt decenii. 

Anul trecut, veniturile industriei de textile au scăzut cu 30%. La fel s-a întâmplat şi cu cele ale societăţii Mătasea Română, companie care producea acum mai bine de 80 de ani panglici pentru pălării şi care era una dintre cele mai mari întreprinderi între cele două Războaie Mondiale.

Dar Valeria Frăţilă, director general, refuză să accepte că istoria firmei, la care lucrează de peste 30 de ani, se poate deşira din cauza invaziei textilelor „made in China". Aşa că a încheiat contracte cu marile case de modă din România şi a furnizat căptuşeli pentru jandarmeria italiană, contract care reprezintă 30% din veniturile totale ale companiei.

În 2009, cifra de afaceri înregistrată de Mătasea Română a fost de 1,5 milioane de euro. Icos, Românofir şi Mătasea Română nu sunt cele mai mari companii de pe piaţa românească, dar au demonstrat că vechile tradiţii pot rezista în timp.

DIFERENŢE

Între cele două Războaie Mondiale, în zona Transilvaniei erau înregistrate 136 de fabrici de textile. Astăzi, acestea pot fi numărate pe degete din cauza invaziei produselor „made in China".

Mai puteţi citi în numărul 27 al revistei „Forbes România"

Profitul gheişei virtuale. Ghicitoare pentru adulţi: Ce industrie din România are 20.000 de angajaţi, ale căror venituri cumulate sunt de 25‑30 de milioane de dolari lunar?  Răspuns: videochat pentru adulţi.

Câştigătorii Europei. Trei ani de criză au cernut adevăraţii câştigători din sistemul bancar european. Santander şi BNP Paribas au găsit strategiile eficiente care le-au propulsat în prima ligă europeană.

Revenirea miliardarilor. Seceta de bogăţie de anul trecut s-a transformat într-un fel de Paradis al miliardarilor. Cea mai mare parte a ce­­­­­­lor mai bogaţi oameni de pe planetă şi-au mărit considerabil averile în ul­­­­­­­timele 12 luni.

Anul acesta, miliardarii lumii au o avere medie netă de 3,5 miliarde de dolari, o creştere de până la 500 de milioane de dolari

în 12 luni.