Avantajul de a fi mic în timp de criză

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cum au câştigat lupta cu recesiunea companiile mici, prinse în vârtejul celor mai afectate pieţe, şi cum au servit drept model de adaptare pentru giganţii nevoiți să-și ajusteze din mers planurile de afaceri. Tendinţa companiilor din imobiliar, retail, auto, pieţe financiare şi branding de a se repoziţiona pe segmentele de nişă este tot mai evidentă.

Când îl întrebi de ce a plecat, în 2007, din postul de Managing Director al companiei Raiffeisen Evolution, răspunsul lui Cătălin Scripcaru este simplu: „Am vrut să devin antreprenor". Scripcaru, care este în prezent Mana­ging Partner al Advanced Development şi deţinător al master francizei Century 21 în România, are un singur regret: „Am plecat prea târziu". Într-adevăr, la doar un an după decizia sa, economia românească a început să dea rateuri, iar sectorul imobiliar, principalul motor, s-a gripat. În anul scurs de la plecarea sa de la Raiffeisen Evolution şi până la declanşarea crizei, antreprenorul avea în proiect un ansamblu rezidenţial cu peste 1.000 de apartamente, Cernica Residential Park.

Mihai Sfinţescu, directorul 3TS Capital Partners, crede că IMM-urile sunt o nişă neexploatată



În portofoliul companiei se mai află terenuri în zona Timpuri Noi, 13 Septembrie, Bulevardul Şincai şi în Piaţa Rosetti din Capitală. Pe acesta din urmă, Scripcaru a decis să dezvolte un bloc de mici dimensiuni (13 apartamente), destinat managerilor din multinaţionale. Investiţia s-a ridicat la patru milioane de euro, o parte importantă din această sumă reprezentând preţul terenului. Clădirea, începută în 2009, este acum aproape gata, dar apartamentele nu pot fi vândute, cel puţin pentru moment.

Miza pe proximitate

Pentru o vreme, locuinţele vor fi închiriate, întrucât firma are mare nevoie de bani pentru plata creditelor. Decizia lui Scripcaru, un mic dezvoltator imobiliar, se întâlneşte la tot pasul în planurile actuale ale liderilor de pe această piaţă. Şi comercianţii cu amănuntul au fost nevoiţi să-şi ajusteze din mers strategia de afaceri.

Metro Cash & Carry România  a inaugurat în aprilie 2010, la Satu Mare, primul magazin Metro Punct. În prezent, există patru astfel de magazine, care au necesitat o investiţie totală de patru milioane de euro. „Principalul avantaj pe care îl oferim acestora este proximitatea", explică Bogdan Popescu, Head of Strategic Management în cadrul companiei. Pe conceptul de proximitate se bazează şi strategia unui alt jucător pe segmentul hipermarketurilor, Carrefour. Lanţul francez a deschis 34 de supermarketuri în România, sub brandul Carrefour Express.

Alături de clienţii mici

Să fii mic a fost o şansă de supravieţuire şi pe piaţa auto, care a cunoscut mărirea, dar şi decăderea. În România, maşinile din categoriile mici (mai exact, clasa supermini şi mică, aşa cum sunt botezate în statisticile oficiale), au ajuns acum să reprezinte mai mult de un sfert din vânzările de maşini noi.Şi în branding, criza a fost o oportunitate pentru companiile mici. Este şi cazul Rusu+Borţun Brand Growers a cărei cifră de afaceri a crescut cu 120% în 2010, faţă de anul precedent.

image

Antonio Souvannasouck, Managing Partner Asigest, mizează pe consultanţa bazată pe onorarii în brokerajul din asigurări

image

Cătălin Rusu, Managing Partner al firmei, s-a poziţionat pe conturi medii şi a început cu clienţii pentru care fondatorii companiei făceau deja consultanţă în 2008, precum cei din energia alternativă (Greenworks, EcoEnergia, MarkitProduction). A mizat pe proiecte şi nu pe fee-uri lunare (comisioanele aduc sub jumătate din venituri). A preferat să lucreze pentru clienţi chiar şi când aceştia nu au mai avut bani. Au mai contribuit Andrei Panait şi Ionuţ Bonoiu

Fondurile de investiţii pariază pe IMM-uri

Într-o perioadă de post-recesiune, creşterile mari le poţi avea doar dacă eşti inovator şi vii pe piaţă cu produse noi. În acest caz, avantajate vor fi companiile medii şi mici, care sunt mult mai agile decât cele mari. „IMM-urile reprezintă o nişă neexploatată", spune Mihai Sfinţescu , partener şi director de investiţii la fondul 3TS Capital Partners, unul dintre cele mai mari din Europa Centrală şi de Est.

Compania se află în plin proces de lansare a unui fond, cu un capital de 30 de milioane de euro, pentru susţinerea firmelor mici şi mijlocii din IT, media şi telecom. În acest moment, 3TS Capital Partners se află în diferite stadii de discuţii cu patru firme din software şi internet, dezvăluie Mihai Sfinţescu. Se încumetă să facă şi o estimare privind numărul total de firme ce urmează să fie finanţate din această sumă: „Aproximativ 20 de companii". Investiţia într-un proiect va fi de minimum 150.000-200.000 de euro şi poate urca până la două milioane de euro. 

De altfel, investiţia într-o societate de talie medie şi mică este mai riscantă decât una într-o companie mare, dar şi câştigul, precum şi pierderea pot fi pe măsură. Dovadă stau şi investitorii de retail de pe Bursa de Valori Bucureşti care şi-au plasat, în ultimii ani, banii în acţiunile firmelor listate pe Rasdaq şi care, în anii de glorie (2006 şi 2007), au avut randamente spectaculoase. Marius Motogna tânjeşte şi acum după randamentele cu câteva zerouri înregistrate în urmă cu aproape patru ani, ce depăşeau 1.000%. Investeşte în companiile mici din anul 2004, iar acum se poate lăuda cu deţineri în peste 120 de companii.

Cătălin Rusu, Managing Partner Rusu+Borţun Brand Growers, a fost alături de clienţi chiar şi când aceştia nu au mai avut bani

image

Le-a ales pentru că, de regulă, sunt mai puţin îndatorate decât firmele mari, dar a avut în vedere şi potenţialul lor de creştere. Companiile mici sunt în general trecute cu vederea de cei mai mulţi dintre investitori. Nu de puţine ori, aceştia au avut dificultăţi în a-şi găsi contrapartea din cauza lichidităţii scăzute, iar lipsa de transparenţă i-a vitregit de informaţii însemnate privind activitatea companiilor în care au investit sume importante.  Adrian Rotaru este un alt investitor care mizează, încă din 2003, pe acţiuni în companiile medii şi mici. Strategia lui este clară: investeşte doar în companii din industria alimentară şi a bunurilor de larg consum şi urmăreşte potenţialul de vânzare a businessului respectiv pentru a-şi putea face exit-ul odată cu acţionarul majoritar.

Şoc amortizat

În asigurări, retailul a fost segmentul care a salvat businessurile. Mai ales afacerile mici ale brokerilor. Anul trecut, de pildă, volumul primelor intermediate de aceştia a scăzut cu doar 0,5%, în timp ce subscrierile asigurătorilor - cu 5,7%. O afacere mică se repliază, însă, mai uşor, şi Antonio Souvannasouck, Managing Partner Asigest, vede deja o soluţie pentru brokerii orientaţi mai mult către corporate: „Există o nişă care începe să ia amploare în brokerajul din asigurări, şi anume consultanţa bazată pe fee (onorariu)".

UN RISC ASUMAT

Când finanţează dezvoltarea unei afaceri aflate la început de drum, fondurile de investiţii se uită în primul rând la fondatori şi la echipa din jurul acestora, pentru a vedea dacă sunt potriviţi pentru a implementa strategia propusă. Spre deosebire de afacerile mature, unde marja de profit atârnă greu în decizia de a investi, în cazul IMM-urilor pe primul loc stă creşterea cifrei de afaceri.

Vezi pe forbes.ro mai multe despre avantajul de a fi mic pe timp de criză

Mai puteţi citi în numărul 58 al revistei „Forbes România"

- Banking la fermă. Cum îi descoperă Anca Ciobanu pe cei mai serioși clienţi de credite din România într-o zonă de care majoritatea bancherilor fug?
- Uşor meditativ. Ce face un milionar englez ale cărui planuri de a deveni unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari în România nu s-au materializat.
- Topul celor mai influente celebrităţi. La Hollywood, influenţa înseamnă mai mult decât câștig și adepţi: presupune crearea unui brand puternic și a unui business deopotrivă.
- Harta prieteniilor dintre advertiseri şi televiziuni. „Forbes România" a calculat că 47% din volumul total de publicitate TV a fost consumat de 20 de multinaţionale şi corporaţii.
- Negustorul de ţevi. Nicolae Sota vinde ţevi de peste 30 de ani. Până la Revoluţie şi câţiva ani după, le-a vândut pe ale statului. De câţiva ani încoace, pe ale lui. Pe care trebuie însă să le scoată din pământ.

image
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite