Aninoasa, prima comună cotată la bursă

Primarul din Aninoasa, Constantin Maricescu

Localitatea din judeţul Dâmboviţa a emis obligaţiuni în valoare de trei milioane de lei pentru a ridica un complex socio-cultural şi a plăti datoria de la bancă. Emiterea de obligaţiuni este ultima găselniţă la care apelează tot mai multe primării pentru a stinge datoriile pe care le au la bănci.

Primarul din Aninoasa, Constantin Maricescu, a aflat pentru prima dată despre piaţa de capital în 2006 când a participat la un seminar despre finanţarea prin emiterea de obligaţiuni. Era în căutare de fonduri pentru  finalizarea construcţiei unui complex socio- cultural în comună început în 2001 şi ale cărei lucrări fuseseră blocate.

DRUMUL SPRE BURSĂ

Procesul de întocmire a documentaţiei s-a întins pe o perioadă de aproape doi ani, timp în care primăria a luat şi o linie de credit de trei milioane de lei, de la BCR, pentru continuarea lucrărilor. În acest interval a fost pregătit prospectul de ofertă şi a fost căutat investitorul dispus să subcrie într-o emisiune comunală.  BCR a fost direct interesată mai ales că prin emisiune urma să fie plătită şi linia de credit. Având cumpărătorul asigurat, pe 10 decembrie 2008 a fost lansată la vânzare emisiunea de obligaţiuni iar pe 23 decembrie 2009, Aninoasa a devenit prima comună intrată la cota bursei.

Vestea că Aninoasa s-a împrumutat de pe piaţa de capital a ajuns şi la urechile altor primari de comune. Am primit telefoane de la primarii din Găeşti, Moreni şi chiar din Danes (jud Mureş) spune mândru primarul din Aninoasa. " Toţi m-au întrebat cum am procedat şi la ce costuri". Dacă ar fi să mai lanseze o emisiune de obligaţiuni primarul Constantin Maricescu spune că ar lua-o de la capăt. De această dată banii s-ar duce în infrastructură şi turism.

Aninoasa este situată chiar la ieşirea din Târgovişte (judeţul Dâmboviţa) pe drumul care duce spre Braşov. Cu venituri totale de aproape 8 milioane de lei pe an este un fel de localitate satelit a oraşului Târgovişte. Comuna a cunoscut un boom imobiliar în 2007 şi 2008 când, metru pătrat de teren ajunsese să se vândă cu 120 de euro. În prezent preţul s-a prăbuşit la 20 de euro şi abia se mai fac tranzacţii, spune dezamăgit primarul localităţii Constantin Maricescu. 

Criza economică şi-a spus cuvântul şi în bugetul primăriei lui. Anul trecut îşi planificase venituri totale  de 8,8 milioane de lei dar la final s-a adunat cu un milion mai puţin. Dar cel puţin primarul şi-a văzut visul cu ochii. În 2009 a terminat lucrările la căminul cultural pentru care a lansat emisiunea de obligaţiuni de trei milioane de lei.

Cântăreţ amator de muzică populară, primarul este şi acum covins că edificiul de peste o 1.000 metri pătraţi ce cuprinde şi un amfiteatru cu 300 de locuri va aduce bani şi un plus de imagine comunei. Asta deşi cheltuielile de întreţinere din această iarnă se ridică la 40.000 de lei iar acum caută să închizieze din spaţii.

SOLUŢIE AVANTAJOASĂ

Finanţarea prin bancă sau prin bursă a devenit o dilemă pentru mulţi edili. Dacă în anii trecuţi, bătălia a fost câştigată de către bănci, creşterea costurilor de finanţare generată de criza financiară a îndreptat tot mai multe primării către piaţa de capital.

În căutarea unor condiţii de împrumut mai bune,  tot mai multe municipalităţi au decis să se împrumute de pe bursă pentru a rambursa creditele pe care le aveau la bănci. Este o soluţie de restructurare a creditelor spune Marius Bostan, senior partner la VMB Partners. Câştigul este şi de o parte şi de alta. Pentru bănci este mult mai uşor să vândă obligaţiuni decât creanţele unui credit iar pentru primării avantajul este unul financiar, costurile fiind mai reduse.

Din cele 32 de serii de emisiuni municipale listate bursă, 11 dintre acestea au fost lansate cu scopul de a fi rambursate total sau parţial credite bancare. Numai anul trecut, nouă primării şi-au stins creditele în acest fel.

Riscuri reduse

Obligaţiunile municipale au o doză de risc. Pot apărea întârzieri în plata dobânzii din partea emitenţilor. Intrarea în incapacitate de plată este imposilă pentru că limita de îndatorare maxim admisă este de 30%.

"Costurile finanţării prin obligaţiuni sunt mai reduse decât în cazul creditului bancar.Ţ
Marius Bostan
senior partner
la VMB Partners

Mai puteţi citi în numărul 24 al revistei „Forbes România"

Gutenberg a murit. Trăiască Steve Jobs! Am fost cu toţii atât de preocupaţi să găsim punctele slabe ale noului IPad lansat de Apple, încât am trecut cu vederea ceea ce tableta lui Steve jobs poate face pentru industria media. O poate salva.

Bomba cu ceas a îndatorării globale. Banii cheltuiţi pentru ieşirea din recesiunea mondială vor necesita ani întregi de rambursare şi ne vor arunca pe toţi în agonie!

Modelul polonez. Pentru a aduce bani la buget, guvernul ar trebui să se uite mai atent în propriile buzunare și să tragă cu ochiul la vecinii polonezi. Din vânzarea de acţiuni, statul ar putea încasa mai mult de patru miliarde de euro.

În căutarea clientului perfect Obţinerea unui credit a devenit o misiune aproape imposibilă. Catalogate drept prea darnice în urmă cu doi ani, băncile sunt acum mult prea restrictive. Cum arată clientul ideal pe timp de criză?