Din zece gospodării, două au credit în bancă

Patronii îşi renovează casele, iar salariaţii îşi acoperă nevoile personale O anchetă a Institului Naţional de Statistică (INS) arată că cea mai mare parte a gospodăriilor care au

Patronii îşi renovează casele, iar salariaţii îşi acoperă nevoile personale

O anchetă a Institului Naţional de Statistică (INS) arată că cea mai mare parte a gospodăriilor care au un credit sunt conduse de un salariat bărbat.

Una din cinci gospodării se împrumută de la bancă sau de la o instituţie financiară nebancară. Potrivit anchetei asupra calităţii vieţii realizată de INS în 2007, cea mai mare parte a creditelor luate de gospodării (44,5%) au avut ca scop achiziţionarea unor bunuri de folosinţă îndelungată.

Într-o proporţie de 24,2%, împrumuturile vizau acoperirea unor nevoi personale, în timp ce restul de 14,7% din credite au fost destinate susţinerii cheltuielor cu reparaţia şi construcţia unei locuinţe.

Bărbaţii iau mai multe împrumuturi

În ceea ce priveşte structura pe sexe a capilor de familie, ancheta INS arată faptul că 22,3% dintre gospodăriile conduse de bărbaţi au luat un credit, faţă de doar 13,6% din rândurile celor conduse de sexul frumos.

Înclinaţia mai redusă către împrumut a gospodăriilor conduse de o femeie se datorează faptului că cea mai mare parte din acestea sunt monoparentale, ceea ce face ca veniturile gospodăriei, luate în calcul de bancă, să fie mai mici.

În rândul gospodăriilor în care capul familiei este salariat, 32,5% dintre acestea rambursau un credit anul trecut. În cazul celor conduse de un antreprenor, ponderea este de 29,5% şi de 19,3% pentru gospodăriile în care capul familiei este şomer.

Între gospodăriile conduse de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole, pensionari şi agricultori, ponderea celor care rambursau credite în 2007 este cea mai redusă, de sub 17%.

Patronii cumpără confort pe credit

Sociologii spun că din punct de vedere al destinaţiei creditelor contractate de către gospodării, ţinând cont de categoria socio-profesioanală din care face parte capul de familie, situaţia din ţara noastră este similară cu cea din Uniunea Europeană.

Astfel, cea mai mare parte a gospodăriilor conduse de salariaţi (22,4%) au folosit banii împrumutaţi pentru acoperirea nevoilor personale. În schimb, cea mai mare parte a gospodăriilor conduse de un patron (29,9%) s-au împrumutat pentru sporirea confortului locuinţei proprii.

Pe de altă parte, mai mult de 40% dintre gospodăriile conduse de liber-profesionişti, şomeri sau agricultori au achiziţionat pe credit bunuri de folosinţă îndelungată. Situaţia este explicată în mare parte de dotarea mai redusă a locuinţei proprii, spre deosebire de celelate două categorii socio-profesionale.

"Este normal ca aceia cu venituri mici să ia credite pentru a-şi achiziţiona bunuri de folosinţă îndelungată, urmând să ramburseze sumele împrumutate pe o perioadă de timp lungă, astfel încât ratele lunare să fie mici", a concluzionat sociologul Marius Pieleanu.

Mediul rural, codaş la creditare

Cei mai mulţi români care au un credit locuiesc în mediul urban. Astfel, un sfert dintre gospodăriile de la oraş s-au împrumutat de la o instituţie de credit, în timp ce la sat ponderea este mult mai redusă (13%). Sociologii susţin că numărul scăzut al gospodăriilor din mediul rural care se împrumută se datorează mai multor factori.

"Românii care locuiesc la ţară nu au aceeaşi siguranţă a locului de muncă şi le este, adesea, teamă că nu vor putea rabursa împrumutul", a declarat pentru "Adevărul" sociologul Marius Pieleanu. În opinia acestuia, de vină ar fi inclusiv mentalitatea românului de la sat, adept al concepţiei potrivit căreia trebuie să-şi asigure prin muncă proprie toate nevoile materiale.

O altă dificultate apare atunci când românul de la ţară ar vrea să ia un credit, dar nu îl poate obţine, pentru că veniturile sale nu au caracter permanent.