Germania, datoare cu 95 de miliarde dolari Greciei după al doilea Război Mondial?

În contextul dezbaterilor pe seama unei posibile intrări în incapacitate de plată a Greciei, publicaţia americană Times scrie despre daunele provocate la scară largă de către regimul nazist în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ceea ce s-ar traduce în despăgubiri de ordinul miliardelor de dolari acordate Greciei de Germania.

Fără a fi fost provocate, forţele armate naziste au preluat atât Grecia, cât şi Iugoslavia, pe 6 aprilie 1941. Soldaţii germani au impus în ambele ţări un regim de ocupaţie brutal. La fel ca în toate naţiunile europene invadate de germani, costul ridicat al ocupaţiei a fost suportat de ţara „gazdă", iar economia Greciei a fost jefuită prin exporturi forţate.

Rezultatul a fost o inflaţie galopantă şi un standard de viaţă destul de sărac pentru greci. În plus, armata germană a obligat Banca Naţională a Greciei să-i împrumute ţării lui Hitler 476 de milioane de mărci germane fără dobândă.

După capitularea Germaniei, puterile aliate au organizat o Conferinţă la Paris în toamna lui 1945, pentru stabilirea reparaţiilor de război. Grecia a avut pretenţii la 10 miliarde de dolari, adică jumătate din dauna totală pe care sovieticii au sugerat s-o plătească Germania. În cele din urmă, grecii au fost de acord ca Germania să le plătească 4,5% din pagube în bunuri materiale şi 2,7% sub alte forme. Asta se traduce prin primirea de către Grecia de bunuri materiale cum ar fi maşini şi utilaje produse în Germania, în valoare de aproximativ 25 milioane de dolari.

Cu toate acestea, prevederile aprobate la conferinţa de la Paris au fost lipsite de relevanţă având în vedere faptul că Statele Unite ale Americii s-au opus sancţiunilor economice grele. Liderii americani au amintit ce s-a întâmplat după Primul Război Mondial, când Germania a fost extrem de slăbită din punct de vedere economic, după plata despăgubirilor. Una dintre consecinţele acestei politici a fost ascensiunea lui Hitler.

De aceea, conform acordului din 1953, cheltuielile de reparaţie au fost amânate până la semnarea unui tratat de pace. În cele din urmă, acesta a fost încheiat în 1990, dar Germaniei nu i s-a cerut nici atunci să plătească despăgubiri celorlalte ţări.

Grecia a acceptat tratatul, deşi în mod clar nu a avut de ales. După zeci de ani de parteneriat cu Germania (Grecia a devenit membru al NATO în 1952 şi face parte din organizaţiile europene din 1961), ar fi fost dificil din punct de vedere politic să solicite despăgubiri, deşi problema compensării a fost periodic ridicată de politicienii greci, în cea mai mare parte pentru a-şi crea o imagine bună în politica internă.

Cu toate acestea, într-o formă sau alta, Germania şi-a plătit oarecum datoriile, deşi este destul de greu de stabilit acest lucru, din cauza multor acorduri încheiate de-a lungul anilor. La 18 martie 1960, între Grecia şi Germania a fost semnat un acord, prin care victimele ocupaţiei naziste urmau să primească 115 milioane mărci germane. În acord se specifica faptul că nu vor mai fi acceptate şi alte cereri de despăgubiri individuale. Cu toate acestea, solicitări de despăgubiri din partea urmaşilor victimelor ocupaţiei naziste  au continuat să apară. Deşi respectivii au primit în 1997 dreptul la despăgubiri în valoare de 37,5 milioane euro, cazul se află şi acum în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.

Un alt aspect juridic face referire la cele 476 milioane de mărci germane împrumutate Germaniei împotriva voinţei Băncii Naţionale greceşti, în timpul războiului. Dacă acesta ar fi considerat o formă de pagubă de război, atunci Grecia ar trebui să-şi primească banii înapoi.

Fără dobândă, astăzi suma s-ar ridica la 14 miliarde dolari. Cu o dobândă de 3% pe o perioadă de 66 ani, ar rezulta cel puţin 95 miliarde dolari, potrivit publicaţiei Time.