Datoriile sufocă Europa. Trei ţări sunt falimentare. Cinci momente cheie ale crizei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Au trecut aproximativ 18 luni de când criza datoriei suverane din Europa a început să stârnească îngrijorare la nivel mondial. În tot acest timp, criza a căpătat proporţii ce au transformat-o în cea mai mare provocare cu care s-a confruntat Uniunea Europeană de la adoptarea monedei unice euro, în urmă cu 12 ani.

Grecia, Portugalia şi Irlanda sunt la un pas de faliment, în timp ce Italia şi Spania au început să dea semnale îngrijorătoare. Germania şi Franţa sunt cele mai stabile, dar au şi ele de suferit de pe urma situaţiei economice globale.

Cum situaţia nu pare să se îmbunătăţească, CNN Money propune cinci aspecte cheie pe care să le avem în vedere.

1. Fondul European de Stabilitate Financiară nu este foarte stabil

În luna iulie, liderii politici ai UE au anunţat un set de propuneri pentru a face faţă crizei, principala măsură fiind extinderea Fondului European de Stabilitate Financiară. Fondul a fost înfiinţat anul trecut pentru a atrage din piaţă fonduri destinate sprijinirii statelor membre cu probleme, inclusiv Portugalia şi Irlanda.

În conformitate cu modificările propuse, Fondul ar putea să cumpere obligaţiuni guvernamentale direct de la bănci şi investitori şi, foarte important, ar fi în măsură să facă acest lucru pentru naţiunile care nu au deja credite de "salvare", cum ar fi Spania şi Italia.

Dar mulţi analişti susţin că nu există suficienţi bani în fondul de 440 de miliarde de euro pentru ca acesta să-şi dovedească eficienţa în situaţia în care Italia şi Spania ar avea nevoie de sprijin financiar.

2. Grecia şi Italia sunt pe muchie de cuţit

Pe lângă extinderea fondului de stabilitate, guvernele din zona euro trebuie să aprobe în unanimitate împrumutul în valoare de 109 miliarde euro acordat Greciei. Liderii europeni şi FMI au convenit deja în iulie să acorde finanţarea externă, însă acordul trebuie ratificat de toate parlamentele din zona euro. Se pare însă că negocierile cu creditorii internaţionali dau deja semne de blocare, principalele divergenţe fiind reformele şi marja cu care vor fi depăşite ţintele fiscale asumate de Grecia.

Finlanda şi Grecia au ajuns la un acord controversat în luna august, ce prevede ca Atena să ofere garanţii pentru împrumuturile de la Helsinki. Şi alte naţiuni din zona euro, care au economii relativ stabile, cum ar fi Austria şi Belgia, au cerut, de asemenea, garanţii.

Oficialii din zona euro au criticat aceste acorduri bilaterale, întrucât ele presupun ca Grecia să dea bani pentru a primi bani.

De cealaltă parte, statul elen face eforturi pentru a pune în aplicare măsuri drastice de austeritate, care ar trebui să o ajute să obţină împrumutul care ar salva-o.

Între timp, nici Italia nu stă mai bine, întrucât investitorii au început să se îngrijoreze în privinţa ei.

A treia economie ca marime din Europa, Italia este considerată prea mare pentru a eşua. Deşi naţiunea are un deficit bugetar relativ mic, datoriile sunt egale cu aproape 120% din produsul intern brut. Şi Italia încearcă să adopte măsuri de austeritate menite să reducă povara datoriilor, dar procesul a fost împiedicat de luptele politice interne şi reacţiile negative publice.

3. Băncile se află sub mare presiune

Investitorii se tem că marilor bănci europene le-ar putea fi reduse ratingurile în cazul în care guvernele nu-şi pot plăti datoriile.

De altfel, ratingul Société Générale, una dintre cele mai vechi bănci din Franţa, a fost revizuit în scădere, miercuri, de la Aa2, la Aa3, de către Agenţia de evaluarea financiară Moody's, pentru datoriile pe termen lung şi depozite. O retrogradare a primit şi Credit Agricole, de la Aa1 la Aa2.

Unii analişti spun că nici bănci germane cum ar fi Deutsche Bank nu ar fi imune în cazul în care criza datoriilor suverane scapă de sub control.

Problemele din sectorul bancar au stârnit îngrijorarea că Europa ar putea ajunge într-o situaţie similară cu cea din 2008, când băncile au recurs la îngheţarea lichidităţilor şi restrângerea creditelor.

Deşi au existat unele semnale indirecte că băncile europene au oarecare probleme în obţinerea de împrumuturi în dolari pe termen scurt, indicatorii tradiţionali de stres din sistemul bancar nu dau semne de îngrijorare, încă. Mai mult, oficialii UE susţin că testele de stres efectuate în luna iulie au dovedit că băncile europene deţin suficient capital.

4. Economia este pe butuci

În al doilea trimestru, activitatea economică a celor 17 naţiuni care folosesc moneda euro a crescut cu doar 0,2% comparativ cu primul trimestru al anului, potrivit Eurostat.

Germania, centru economic puternic al regiunii, a înregistrat o creştere modestă, de 0,1% în al doilea trimestru, faţă de trimestrul I, când PIB-ul german crescuse cu 1,3%. Economiştii spun însă că Germania se află încă pe drumul cel bun pentru creştere economică, modestă, ce-i drept, şi în 2011.

Economia germană este puternic dependentă de exporturi şi a beneficiat de o creştere rapidă în statele emergente precum China.Însă cum activitatea scade în aceste pieţe, perspectivele pentru Germania nu mai sunt la fel de optimiste. Din acelaşi motiv există îngrijorări şi cu privire la perspectivele pe termen lung pentru zona euro.

Economiştii estimează că membrii mai slabi ai zonei euro nu vor fi capabili să-şi ramburseze datoriile şi să supravieţuiască fără ajutoare financiare până când activitatea economică îşi va reveni.

5. Soarta zonei euro este în pericol

Criza a scos la lumină probleme despre care mulţi analişti spun că vor determina o schimbare fundamentală a modului în care Uniunea Europeană acţionează.

Naţiunile din zona euro s-au bucurat de avantajele unei monede comune şi a politicii monetare uniforme din 1999. Cu toate acestea, în afară de anumite obiective neaplicate privind bugetul, grupul nu a avut niciodată o abordare comună asupra politicii fiscale.

Lipsa de coordonare a dus la o situaţie în care membrii mai puternici ai Uniunii sunt acum forţaţi să-i ajute pe membrii mai puţin competitivi, care au cheltuit peste posibilităţile lor. În caz contrar, mulţi analişti susţin că s-ar putea ajunge la situaţia în care una sau mai multe naţiuni ar renunţa la zona euro. Liderii europeni au spus în mod repetat că vor face tot ce este nevoie pentru a păstra euro.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite