WikiLeaks îşi suspendă activitatea din lipsa banilor

Site-ul de dezvăluiri WikiLeaks va fi nevoit să-şi înceteze activitatea de publicare a documentelor secrete până la sfârşitul anului în cazul în care companiile de servicii financiare nu vor renunţa la restricţiile impuse privind donaţiile care ajutau la funcţionarea organizaţiei.

După publicarea a zeci de mii de documente confidenţiale, WikiLeaks are nevoie de 3,5 milioane de dolari pentru a-şi continua activitatea şi anul viitor. Mai multe companii specializate în transferuri de capital, au decis, în decembrie 2010, să blocheze orice tranzacţie având ca destinaţie conturi ale WikiLeaks, după ce Statele Unite au criticat acţiunea organizaţiei.

Cu 24 de ore înainte ca donaţiile să fie blocate, Julian Assange, fondatorul site-ului, anunţa că a primit 97.000 de dolari. Acum, primeşte în medie 7.000 de dolari pe lună, potrivit Reuters. Assange a declarat că nu există niciun temei legal care să justifice blocarea donaţiilor de către Bank of America, Visa, MasterCard şi PayPal, acţiune care a costat Wikileaks 95% din veniturile sale. Membrii WikiLeaks au estimat că fundaţia va primi în jur de 70.000 de euro din donaţii până la sfârşitul anului, comparativ cu cei 1,4 milioane de euro primiţi anul trecut.

"Această blocadă financiară este o ameninţare pentru existenţa WikiLeaks. Dacă nu găsim o modalitate prin care să eliminăm această blocadă, având în vedere nivelul nostru actual de cheltuieli, nu vom putea pur şi simplu să ne mai continuăm activitatea anul viitor", a declarat Assange într-o conferinţă de presă.

El a menţionat că societăţile de plată au cedat la presiunile politice de la Washington şi au împiedicat contribuabilii financiari ai WikiLeaks să sprijine organizaţia.

În luna iulie, WikiLeaks a depus o plângere la autoritatea pentru Concurenţă a Comisiei Europene, spunând că Visa şi Mastercard încalcă regulile antitrust impuse de Tratatul UE. Assange speră ca autorităţile europene să ia o decizie favorabilă Wikileaks până la mijlocul lunii noiembrie.

Deşi organizaţiei i-a fost interzis accesul la mai multe metode convenţionale de plată, site-ul poate primi în continuare bani prin intermediul plăţilor în numerar şi a transferurilor prin companii cum ar fi MoneyGram, care nu au interzis donaţiile către WikiLeaks.

Assange locuieşte pe o moşie din Anglia, unde aşteaptă decizia Curţii din Marea Britanie cu privire la extrădărea sa în Suedia, ţară în care este urmărit pentru acuzaţii de viol şi agresiune sexuală. Australianul în vârstă de 40 de ani a respins constant acuzaţiile aduse de două suedeze.

Assange a mai precizat în cadrul conferinţei de luni că banii donaţi pentru WikiLeaks nu vor fi folosiţi pentru apărarea sa, explicând că pentru proces a deschis un fond separat, pentru care nu a primit restricţii de la PayPal, scrie Wall Street Journal.