Momentele cheie ale crizei financiare din Grecia

Economia Greciei a urmat un trend descendent încă de când ţara a adoptat moneda euro, în 2001.

Deşi alte state din zona euro şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la starea economiei elene de ani de zile, gravitatea problemei a fost dezvăluită abia odată cu instalarea crizei financiare globale.

Anii de cheltuieli nechibzuite şi împrumuturile au adus Grecia la un pas de faliment. În ciuda împrumutului de 110 miliarde euro de anul trecut şi a măsurilor de austeritate dure, Grecia încă nu reuşeşte să-şi revină. Decizia liderilor europeni de a aproba un al doilea ajutor financiar în valoare de 160 de miliarde de euro nu a reuşit să calmeze temerile creditorilor internaţionali cu privire la posibila intrare a Greciei în incapacitate de plată.

Comisarul UE Ollie Rehn a declarat, miercuri, că o intrare a Greciei în incapacitate de plată sau ieşirea din zona euro ar presupune costuri uriaşe pentru statul elen, dar şi pentru întreaga regiune şi economie globală.

CNN a trecut în revistă momentele cheie ale crizei financiare elene.

1 ianuarie 2001

Grecia renunţă la drahmă, în favoarea euro, devenind al doisprezecelea stat membru UE, care a adoptat moneda unică, la doi ani după celelalte state, din cauza incapacităţii de a îndeplini criteriile impuse.

13 august 2004

Jocurile Olimpice din 2004 s-au desfăşurat la Atena şi la vremea aceea a fost cea mai costisitoare ediţie din istoria competiţiei: 11 miliarde de dolari a cheltuit statul elen cu organizarea JO, dublu faţă de suma estimată iniţial.

15 noiembrie 2004

Grecia scapă de excluderea din zona euro, deşi a recunoscut că nu a îndeplinit condiţia impusă pentru adoptarea monedei unice: în niciun an, începând cu 1999 şi după, deficitul bugetar nu a scăzut sub 3% din Produsul Intern Brut. Grecia a declarat în 2000 că deficitul bugetului său pentru 1999 - cel în funcţie de care s-a hotărât aderarea - a fost de 1,8% din PIB.

Iunie 2005

Sindicatele greceşti intră în grevă generală în semn de protest faţă de măsurile propuse de prim-ministrul conservator Kostas Karamanlis, de tăiere a pensiilor şi de mărire a vârstei de pensionare, într-un efort de a reduce cel mai mare deficit bugetar din UE.

Ianuarie-martie 2006

Grecia obţine mult aşteptata veste bună: măsurile de austeritate impuse de guvern par să dea rezultate: PIB-ul înregistrează o creştere de 4,1% în primele trei luni ale anului, dublu faţă de media din zona euro.

20 decembrie 2008

Pe fondul săptămânilor în care au avut loc cele mai distructive proteste din ultimele decenii, Guvernul adoptă un buget conceput pentru remedierea economiei în scădere, în contextul în care datoria naţională reprezenta 93% din PIB, fiind una dintre cele mai mari din Europa.

4 octombrie 2009

George Papandreou devine prim ministru. Spre deosebire de predecesorul său conservator, Papandreou îşi ia angajamentul unor programe de stimulare de până la 3 miliarde de euro, pentru a relansa economia greacă.

30 noiembrie 2009

Miniştrii de finanţe europeni se întâlnesc la Bruxelles pe fondul deficitului îngrijorător al Greciei, care se apropia de 12,5% din PIB, adică de patru ori peste limita europeană.

Decembrie 2009

Agenţiile Fitch şi Standard&Poor's retrogradează Grecia invocând îngrijorarea cu privire la instituţiile financiare şi perspectivele slabe de redresare a economiei pe termen scurt. Guvernul anunţă un plan pentru reducerea chetuielilor cu 10%.

3 martie 2010

Muncitorii greci ies în stradă ca urmare a măsurilor de austeritate anunţate de guvern. Măsurile, cele mai severe dintre cele propuse vreodată de o ţară din zona euro, erau destinate micşorării deficitului la 8,7%, de la 12,7%, prin tăierea salariilor din sectorul public şi creşterea taxelor.

Aprilie 2010

Deşi iniţial a spus pas la un ajutor din partea zonei euro, ajunsă la o datorie de 394 miliarde dolari, mai mare decât economia sa, Grecia cedează şi solicită în mod oficial un pachet de salvare.

Mai 2010

Grecia acceptă un ajutor internaţional în valoare de 110 miliarde euro. Ministrul de Finanţe Papaconstantinou a declarat atunci că, având de ales între a salva ţara şi distrugere, a ales, bineînţeles, să o salveze.

14 ianuarie 2011

Fitch urmează agenţiile de rating Moody's şi Standard and Poor's şi reduce ratingul Greciei cu o treaptă, ţara ajungând astfel în categoria nerecomandată pentru investiţii. În acelaşi timp, ţările din zona euro fac eforturi pentru a preveni răspândirea crizei financiare în întreaga Europă.

Mai 2011

Mii de oameni protestează împotriva planului de austeritate pe cinci ani propus de premierul elen Papandreous, de creştere a taxelor, privatizare a companiilor de stat şi concedierea a 150.000 de funcţionari publici, proiect ce prevede economii de 28,4 miliarde de euro.

13 iunie 2011

Agenţia Standard & Poor's reduce ratingul Greciei de la B la CCC, cu o perspectivă negativă, ajungând ţara cu cea mai slabă evaluare din lume. Pentru Jamaica, Ecuador şi Pakistan există acum o mai mare probabilitate să îşi plătească datoria, estimează agenţia.

22-29 iunie 2011

Grecia aprobă un pachet de măsuri de austeritate pentru perioada 2012 - 2015, ce ar trebui să economisească 28 de miliarde de euro. Reacţia publică se concretizează prin proteste violente şi greve.

2 iulie 2011

Miniştrii de finanţe din zona euro au decis aprobarea unei noi tranşe din împrumutul pentru Grecia (a cincea), în valoare de 12 miliarde de euro, ca urmare a adoptării măsurilor de austeritate draconice.

21 iulie 2011

Liderii europeni au căzut de acord în privinţa acordării unui nou ajutor financiar Greciei, de 158 miliarde euro: 109 miliarde de euro din partea Europei şi Fondului Monetar Internaţional, iar restul de 49 miliarde de euro- contribuţie din partea sectorului privat.

8 august 2011

Grecia decide să interzică operaţiunile de vânzări în lipsă pe bursă, timp de două luni, după ce indicele bursei din Atena a scăzut cu 6% până la valoarea de 998.24, iar acţiunile au ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 14 ani.

7 septembrie 2011

Cea mai înaltă instanţă din Germania respinge un proces intentat de mai mulţi economişti care acuzau faptul că ajutoarele financiare acordate Greciei sunt ilegale. Cu toate acestea, decide ca următoarele împrumuturi vor trebui votate în comisia de buget din Parlament.

12 septembrie 2011

Ministrul grec al Finanţelor anunţă introducerea unei taxe a propietăţii imobiliare, menită să strângă două miliarde de euro, aşa cum solicită UE şi FMI pentru a menţine ajutoarele financiare.

13 septembrie 2011

Cancelarul german Angela Merkel susţine că intrarea în incapacitate de plată a Greciei este imposibilă, cel puţin înainte de anul 2013.