O treime din banii investiţi în imobiliare sunt scoşi de la saltea

Majoritatea apartamentelor noi sunt achiziţionate fără credite ipotecare

La sfârşitul anului trecut, banca centrală a publicat un proiect de regulament privind creditele destinate persoanelor fizice, prin care se elimină unele restricţii impuse în prezent, printre care şi avansul obligatoriu de la creditele de investiţii imobiliare, de minimum 25% din valoarea locuinţei sau construcţiei.
Atenţie, ratele pentru casă nu pot depăşi 35% din venit
BNR nu scapă însă din mâini o altă pârghie importantă şi păstrează plafoanele de îndatorare pentru persoanele fizice. Drept urmare, ratele lunare şi toate costurile aferente unui credit imobiliar nu pot depăşi 35% din venitul împrumutatului sau al familiei acestuia. Totodată, angajamentele totale de plată, ca urmare a creditelor contractate, nu pot trece de 40% din veniturile nete ale împrumutatului sau ale familiei acestuia. De asemenea, după aprobarea regulamentului, băncile vor putea stabili singure categoriile de venituri considerate eligibile.
Chiar şi în aceste condiţii, Artur Silvestri, analist imobiliar, este de părere că majoritatea clasei salariale medii nu are acces la o locuinţă. Mai mult, el afirmă că "din procentul de peste 30% din românii care trăiesc la limita sărăciei, în special tineret necalificat sau în curs de calificare, niciunul nu poate spera, în următorii 5 ani, că va avea un acoperiş deasupra capului".
Fără avans, cine rămâne eligibil pentru credit imobiliar?
Avans mai mic, rata mai mare. Şi deci şi un venit pe măsură. În cazul ipotetic în care renunţarea la avansul pentru acest tip de credit va deveni o practică în rândul băncilor româneşti, cărei categorii de persoane se vor adresa acestea? Să luăm exemplul unui apartament cu 2 camere într-o zonă semicentrală, Tineretului bunăoară. Preţul cerut pe piaţă pentru un astfel de imobil este de aproximativ 80.000 de euro. În condiţiile unei dobânzi de 7% şi al unei perioade de rambursare întinse pe 25 de ani, rata lunară ar depăşi suma de 560 de euro. Însă venitul celui care doreşte o astfel de locuinţă ar trebui să fie de aproximativ 1.600 de euro.
Şi, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra numărului celor care au cu adevărat alternativa creditului imobiliar, este suficient să apelăm la statistică. În Bucureşti, un oraş de peste 2 milioane de locuitori, un număr de 3.000 de persoane câştiga peste 8.000 de euro lunar, 13.000 de persoane au venituri de 2.500 euro, şi numai câteva zeci de mii câştigă 1.000 de euro.