Toti tinerii sub 35 de ani ar trebui sa fie obligati sa contribuie la fondurile de pensii administrate privat

* Restul categoriilor de angajati, indiferent de varsta, pot contribui optional la aceste fonduri * Sistemele publice de pensii, administrate de stat, vor avea garantia totala a statului * Legea pensiilor, aprobata recent de Guvern, nu va rezolva problema sistemului de pensii nici in... 2014

Toti tinerii angajati, cu varsta sub 35 de ani, ar trebui sa fie obligati sa contribuie la sistemul de pensii publice administrate privat (asa-numitul "pilon 2"), iar restul salariatilor si contribuabililor activi sa poata opta si pentru acest tip de pensie. Aceasta este una dintre principalele propuneri ale reprezentantilor mediului de afaceri ca alternativa la reforma lenta a sistemului de pensii propusa de Guvern printr-un act normativ adoptat in ultima sedinta. In momentul in care vor aparea in Romania fondurile de pensii publice administrate privat, tinerii sub 35 de ani nu vor plati mai mult pentru a-si asigura batranetile. "In cazul acestor angajati, contributia totala pentru pensie ar ramane aceeasi: 9,5 la suta din salariul brut. Numai ca, acestia vor plati 2 la suta catre fondurile de pensii publice administrate privat, iar restul de 7,5 la suta vor merge catre actualul sistem al pensiilor de stat. Fiecare tanar sub 35 de ani ar putea opta pentru un fond privat pe care il doreste, in caz contrar urmand ca acest lucru sa se faca automat", a declarat pentru Adevarul Radu Limpede, analist economic, partener al Initial Advisory. "Reforma pensiilor e foarte necesara dintr-un motiv simplu: sistemul actual prin care pensionarii sunt sustinuti de generatiile tinere poate intra in colaps din cauza tendintelor demografice: imbatranirea populatiei, cresterea sperantei de viata, somajul uneori ridicat etc. Pensiile publice administrate privat si pensiile private ("pilonul 3") merg dupa un principiu mult mai sanatos: eu, contribuabilul, pun azi deoparte bani pentru propria mea batranete si pot urmari performanta portofoliului administrat de specialisti si garantat de stat. Odata cu infiintarea pensiilor publice administrate de companii private, romanii nu vor plati mai mult, ci o parte din ce platesc deja la sistemul public va fi canalizata obligatoriu catre fondurile aparute", a explicat Radu Limpede. Majoritatea analistilor economici sunt de parere ca orice amanare a reformarii sistemului de pensii actual este o adevarata "bomba a timpului", care ar putea provoca chiar falimentul finantelor publice. In perioada 1998-1999 au existat mai multe planuri prin care se intentiona ca 8-10 la suta din salariul brut sa fie "canalizat" catre fondurile private. Daca acest sistem s-ar fi aplicat din 2001, la un numar de aproximativ trei milioane de contribuabili, in 2006 Romania ar fi avut deja o reforma a pensiilor reusita, cu o suma capitalizata reprezentand 8-9 la suta din PIB. Acest lucru nu s-a intamplat insa si din cauza faptului ca propunerile nu au fost preluate si explicate oamenilor, multi dintre acestia percepand fondurile publice de pensii administrate de companii private cu scandaluri de tip Caritas, SAFI sau FNI. Numai ca, potrivit legii adoptate de Executiv, fondurile de pensii administrate privat vor fi garantate in proportie de 100 la suta de catre stat. "Din pacate, pe langa cei cinci ani de reforma pierduti in discutii sterile, actualul act normativ, care instituie pensiile private obligatorii abia din 2006, isi propune tinte timide si chiar descurajatoare pentru eventualele firme internationale de prestigiu care ar trebui sa se implice", este de parere Radu Limpede. Astfel, faptul ca societatilor de administrare li se cere un capital minim de 20 milioane euro, in timp ce obligativitatea contributiilor este numai pentru un segment ingust (tinerii sub 35 de ani, nou intrati in campul muncii), va descuraja marile companii sa intre pe piata romaneasca. Simularile arata ca daca, inca din 2006, vor contribui circa 400.000 de salariati, atunci in fondurile publice de pensii (administrate privat) se vor acumula la sfarsitul anului aproximativ 20 milioane euro. Dupa opt ani (adica in 2014), sumele acumulate ar putea ajunge la un miliard de euro (in conditiile in care se estimeaza ca numarul contribuabililor va ajunge la 3,5-4 milioane si salariul mediu brut lunar va ajunge la 450 de euro). Calculele arata ca aceasta evolutie va duce (presupunand ca nu vor aparea nici un fel de probleme) la o capitalizare de numai 1-2 la suta din PIB in 2014 - mult prea putin pentru o veritabila reforma a pensiilor. "Sa nu se mai mire nimeni atunci ca se va reveni la aceleasi discutii de acum si se vor cauta, iar si iar solutii pentru a gasi o cale de iesire din problema celor aproximativ patru milioane de salariati care "duc in spate" sase milioane de pensionari, majoritatea cu pensii la limita decentei", au conchis sustinatorii acestui proiect.