Adevarul.ro

Poate că Republica Islamică în sine va supravieţui, dar va fi lipsită de orice legitimitate.

Asistăm la declinul teocraţiei islamice în Iran. Aceasta nu înseamnă, însă, că regimul e pe punctul să se prăbuşească. Ceea ce  vedem acum este eşecul unei ideologii ce stă la baza regimului iranian. În această interpretare a islamului şiit, prelaţii sunt şi gardieni ai societăţii, şi arbitri supremi în materie de moralitate şi politică, toate în virtutea puterii dreptului divin. Când Ruhollah Khomeyni a instaurat Republica Islamică Iran, această doctrină (velayat-e faqih) a devenit absolută. În ultima vreme însă, a primit o lovitură fatală.

Când actualul ghid suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a salutat victoria lui Mahmoud Ahmadinejad numind-o „miracol divin“, el s-a folosit de arma absolută a religiei. Milioane de iranieni nu s-au mai lăsat însă înfricoşaţi, convinşi că voturile le-au fost furate. Khamenei a realizat că însăşi existenţa regimului era pusă în cauză şi şi-a înăsprit tonul, dar iranienii nu s-au lăsat intimidaţi nici aşa.

Astfel, s-a văzut clar că nu autoritatea divină, ci voinţa populară e cea care conferă legitimitatea. De 30 de ani încoace, forţa regimului s-a bizuit pe prestigiul religios şi pe excluderea celor neascultători din comunitatea musulmană. Acum, acest sistem nu mai funcţionează, iar mollahii o ştiu.

Cum s-a ajuns aici? Manifestaţii de protest au mai avut loc şi în trecut, opunând mulţimea statului, dar clericii se aliniau mereu de partea statului. De această dată, clericii sunt divizaţi. Khatami l-a susţinut pe faţă pe opozantul Mir Hossein Moussavi, la fel ca marele ayatollah, Hossein Ali Montazeri.

În culise, fostul preşedinte Rafsandjani – şeful Adunării experţilor, un alt organism constituţional puternic (care, teoretic, îl poate destitui şi pe ghidul suprem) – a făcut o campanie ostilă lui Ahmadinejad. Iar, dacă membri importanţi ai ierarhiei religioase au început să conteste verdictul lui Khamenei privind caracterul divin al rezultatului alegerilor, atunci înseamnă că doctrina pe care a fost clădită Republica Islamică Iran e pe moarte.

Poate că Republica Islamică în sine va supravieţui, dar va fi lipsită de orice legitimitate. Actualul regim va avea până la urmă câştig de cauză, dar va trebui să recurgă la măsuri drastice: interzicerea manifestaţiilor, arestări, condamnări. Orice turnură vor lua evenimentele (represiuni, concesii etc), un lucru e limpede; milioane de iranieni nu mai cred în ideologia promovată de acest regim. Dacă acesta va reuşi să supravieţuiască, va fi la fel cum s-a întâmplat în Uniunea Sovietică, la sfârşitul regimului Brejnev, exclusiv din cauza intimidării exercitate de armată.