De ce se tem bancherii după 2007

Intensificarea concurenţei venite din partea sectorului nonbancar, după aderarea României la Uniunea Europeană, provoacă motive de îngrijorare pe piaţa bancară autohtonă. Ionuţ Pătrăhău,

Intensificarea concurenţei venite din partea sectorului nonbancar, după aderarea României la Uniunea Europeană, provoacă motive de îngrijorare pe piaţa bancară autohtonă.
Ionuţ Pătrăhău, directorul general adjunct al Băncii Transilvania (BT), spune că fondurile mutuale, companiile de asigurare vor veni în România cu instrumente de economisire mult mai complete. "În ceea ce priveşte creditele, băncile vor trebui să plătească mult mai bine pentru a face rost de bani", a arătat Pătrăhău. Totodată, marii retaileri vor fi competitori care trebuie luaţi în seamă. "Asta de vreme ce aceştia au propriul card, acordă credite de consum direct din magazin, iar băncilor le va fi greu să ajungă la clienţii lor", spune Pătrăhău.
Oficialul BT mai spune că băncile vor avea "probleme de lichiditate şi de atragere a depozitelor, pentru că se reduce inflaţia" şi vor fi nevoite să investească în produse cu risc mai mare, pentru profituri mai mici. Cu toate acestea, instituţiile bancare care se vor menţine profitabile vor continua să se dezvolte, chiar dacă nu în acelaşi ritm ca acela de până acum. Următoarele ţinte de dezvoltare pentru bănci sunt oraşele mici şi dezvoltarea pieţelor de nişă şi cea a creditului ipotecar. "Ne temem destul de tare, dar asta ne face să avem curaj. Nu vor fi schimbări majore pentru băncile din România datorită integrării, ci mai degrabă ca efect al dezvoltării economice", a concluzionat Pătrăhău.
Pentru clienţii băncilor, diversificarea ofertei pe seama creşterii competiţiei nu poate să fie decât de bun augur, însă despre o scădere substanţială a dobânzilor la credite, până la nivelul celor practicte în UE, putem vorbi abia peste doi ani. Pentru viitorul apropiat, bancherii nu se aşteaptă la scăderi semnificative ale dobânzilor sau la îmbunătăţirea condiţiilor de creditare, câtă vreme obiectivele BNR privind inflaţia şi datele privind contul curent nu vor permite relaxarea politicii monetare.
Cu toate că provocările pe care le au de înfruntat băncile după aderare nu sunt puţine, sectorul IMM are perspective bune în relaţia cu acestea. "Intreprinderile mici şi mijlocii permit marje de profit semnificative şi prezintă un mare potenţial de creştere, crede Pătrăhău.
Băncile au în vedere constiuirea de divizii speciale de consultanţă pentru acest sector. "Aceasta dat fiind că IMM-urile autohtone nu au suficiente cunoştinţe financiare, evită să solicite credite şi utilizează în mare măsură surse proprii de finanţare", a declarat Tamer Ozatakul, preşedintele Finansbank România.Potrivit acestuia, IMM-urile constituie, una dintre ţintele de dezvoltare, pentru instituţia financiară la nivel local.Florin Cîţu, economistul şef al ING Bank România, se arată pesimist în ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei în următorii ani. Vestea proastă pentru populaţie la acest capitol este aceea că dobânzile vor sta cocoţate la un nivel ridicat, însă peste media din alte state. Acest fapt impulsionează interesul, oamenilor de afaceri străini de a investi pe piaţa româneascăPe de altă parte,economistul-şef al ING spune că este nevoie ca Guvernul să-şi asume adoptarea monedei unice europene, cu atât mai mult cu cât intervalul avansat, 2012-2014, este greu de atins, din cauză că România va îndeplini cu greu condiţiile Tratatului de la Maastricht."Dacă este să ne gândim la deficitul bugetar propus pentru 2007, de 2,8% din PIB, şi media stabilită pentru anii urmatori, ţinta pentru adoptarea euro este greu de atins", a spus Cîţu. Potrivit ING Bank, creşterea economică din acest an se va plasa la 6,7%, urmând ca anul viitor să coboare la 6%.
Politica monetară strânsă se menţine
Bancherii cred că BNR nu va relaxa prea curând politica monetară atât timp cât se menţin perspectivele privind posibila creştere a inflaţiei, în 2007, din cauza majorării cu întârziere a preţurilor administrate. "BNR îşi va schimba radical politica monetară în momentul producerii unor variaţii sensibile a factorilor care produc acum îngrijorare, respectiv deficitul de cont curent şi inflaţia", a declarat Mihail Bogza, preşedintele Bancpost. El consideră că normele BNR de restricţionare a creditării nu fac altceva decât să împingă băncile să găsească alte soluţii pentru a atenua efectele şi a continua să-şi sporească portofoliul de credite. Potrivit unui raport al Ministerului Finanţelor privind perspectivele macroeconomice până în 2008, politica monetară îşi va păstra în perioadă imediat următoare "conduită fermă", manifestată prin caracterul relativ restrictiv al ratei dobânzii stabilite de BNR, controlul ferm al lichidităţii şi menţinerea măsurilor de temperare a creşterii creditului neguvernamental.