O ţară cu perspective, dar plină de incertitudini

Chiar şi atunci când presa internaţională vrea să fie blândă cu ei, românii nu reuşesc să transmită o imagine fără pete "Într-un mediu internaţional favorabil, aşa cum nu am

Chiar şi atunci când presa internaţională vrea să fie blândă cu ei, românii nu reuşesc să transmită o imagine fără pete

"Într-un mediu internaţional favorabil, aşa cum nu am mai văzut de mulţi, foarte mulţi ani, economia României a devenit tot mai vulnerabilă", spune şeful rezidenţei FMI de la Bucureşti. O frază care ar putea sugera concluzia recentului grupaj de articole despre România, apărut în "Financial Times" - România are realul talent de a irosi oportunităţile.

La drept vorbind, articolele nu au o concluzie. Cititorul - în cazul renumitei publicaţii britanice se regăseşte în elita economică şi politică - este lăsat mai degrabă să-şi formuleze propria concluzie. Articolele sunt pline însă de situaţii conflictuale, care, aşezate peste o imagine în general negativă a României în afară şi în special în Marea Britanie, pot cel mult să trezească interesul privind această ţară balcanică. Investitorii au însă nevoie de mult mai mult. Ziarul Adevărul a prezentat în ediţia de sâmbătă câteva pasaje din articolul din grupaj referitor la marea politică practicată zilele acestea la Bucureşti. Până şi pentru români, "obişnuiţi cu talmeş-balmeşul din politică, schimbarea este stânjenitoare şi şocantă. Iar diplomaţii străini încep să se întrebe dacă sunt probleme serioase în guvernare". Pe scurt, "ţara a făcut progrese solide în domeniul reformelor, pentru a putea adera, dar acum par să fi lăsat de-o parte obiectivele, ca un copil care-şi aruncă vechea jucărie".

Cum caută marile oraşe investitori?

Evident, copilăriile de la nivel central se regăsesc şi la nivel local. Este dat cazul "contradicţiei de la Marea Neagră": Constanţa, deşi este unul din cele mai mari oraşe, "cu 300.000 de locuitori, trei universităţi, totuşi nu a atras niciuna din investiţii străine semnificative, în producţie, tehnologia informaţiei sau servicii, care au invadat marile oraşe ale României". Este sugerată o cauză. Constanţa are un primar, Radu Mazăre, "tânăr şi extravagant, fumător de trabuc, admirator al preşedintelui venezuelean Hugo Chavez, care-şi pune numele pe noile autobuze şi duce pachete săracilor, care e acuzat de corupţie, dar, după cât se pare, fără să existe dovezi concrete, şi care le spune procurorilor să-l pupe undeva".

Unii spun că primarul ar "speria" investitorii, amintind că Radu Mazăre a impus firmelor chiar o "taxă de protecţie", pentru ca oraşul să angajeze firme private de securitate care să asigure liniştea în zonă. Alţii spun că, din contră, primarul a făcut multe pentru oraş, "străzile sunt curate şi bine întreţinute" (imaginaţi-vă ce impact ar produce asupra unui englez, francez sau american dacă ar afla că la noi este o virtute să ai străzile curate şi fără gropi - n.n.).

Primarul are însă o explicaţie beton pentru lipsa investitorilor din oraşul său - "în Constanţa, portul - unul dintre primele zece ca trafic în Europa - şi turismul fac ca salariile să fie peste media naţională. Apoi, oraşul este mult mai îndepărtat faţă de pieţele europene". Ce păcat că sunt salariile mari, altminteri oraşul ar fi fost pitoresc - s-ar putea gândi investitorul!

Când este loial angajatul român?

Poate cel mai încurajator mesaj despre România vine din prezentarea unei reale poveşti de succes. Astăzi, toate sistemele de operare Microsoft, inclusiv noul Vista, înglobează antivirusul dezvoltat de românul Radu Georgescu, prin firma sa Gecad. Georgescu nu s-a oprit însă la tranzacţia cu Microsoft din 2003. De atunci a mai dezvoltat trei linii de produse. O mare preformanţă este însă că "numai 10% din tinerii angajaţi ai Gecad din Bucureşti - acest sărac şi categoric zdrenţăros oraş de la marginea Europei - au acceptat oferta Microsoft de a lucra la sediul din Redmond. "Oamenii îţi sunt loiali atât timp cât tu le eşti loial", spune Radu Georgescu.

"De ce nu sunteţi voi mai ambiţioşi"?

Aşa l-ar fi întrebat Jean- Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Discuţia era pe tema momentului adoptării euro. Românii ar zice 2014, deşi europenii cred că s-ar putea şi mai devreme. "Dl Isărescu spune că este îngrijorat de capacitatea României de a susţine criteriile (zonei euro), în special cu privire la ţinta de inflaţie, dar şi la volatilitatea cursului de schimb. "Trebuie să fim siguri că procesul de dezinflaţie nu este doar urmarea aprecierii monedei naţionale", spune el. Şi tot guvernatorul este citat cu avertizarea că "anul acesta, riscul subminării creşterii economice este mai mare şi mai periculos". Chiar dacă România a avut în 2006 "cel mai bun an în termeni de performanţă economică" (este citat ministrul economiei, Varujan Vosganian), sunt readuse în discuţie dezechilibrele economice ( în principal un deficit de cont curent de aproape 11% din PIB). În acest context, nu putea să lipsească FMI, vocea recunoscută de orice mare investitor.

O bună oportunitate... ministerială

Recenta campanie de prezentare a României presupune apariţia în martie şi aprilie a unor articole în publicaţiile "Finacial Times" şi "The Economist". Proiectul este finanţat cu 100.000 de euro de companiile Coca-Cola şi Unilever. Ministerul Integrării, partener în cadrul proiectului, a insistat pe faptul că această campanie nu include bani publici. Din primul grupaj de articole, se pare că autorităţile române au înţeles această campanie mai mult ca o oportunitate proprie de a fi citaţi în publicaţii de prestigiu şi mai puţin ca o şansă de a transmite ştiri despre România care să capteze interesul investitorilor.