Tot mai mulţi români sunt interesaţi să plătească taxele şi impozitele cu cardul

Plata taxelor şi impozitelor locale cu cardul este o opţiune atractivă pentru peste două treimi dintre români, însă această percepţie ar fi serios afectată de introducerea unui comision pe tranzacţie, reiese dintr-un sondaj realizat de GfK România la iniţiativa Visa Europe.

Împreună cu băncile membre din România, Visa Europe desfăşoară în perioada ianuarie - martie, pentru al treilea an consecutiv, campania naţională pentru stimularea plăţii taxelor şi impozitelor locale cu cardul.

În prezent, plata taxelor şi impozitelor locale cu cardul este posibilă la POS în 145 de localităţi şi online în 52 de oraşe.

"Iniţiativele noastre de a stimula plata taxelor cu cardul au avut rezultate remarcabile atât în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei de acceptare, cât şi educarea populaţiei. Contribuabilii pot să îşi aleagă în prezent modalitatea de plată a taxelor şi, mai mult, pot avea beneficii multiple dacă achită în primul trimestru. Astfel, contribuabilii au o reducere de până la 10% din valoarea taxelor şi, dacă plătesc cu cardul Visa, pot câştiga rambursarea parţială sau integrală a taxelor plătite. În concluzie, le recomand celor care nu şi-au plătit încă taxele să profite de timpul rămas", a declarat într-o conferinţă directorul general al Visa România, Cătălin Creţu.

Jumătate din populaţia bancarizată din mediul urban ştie că are la dispoziţie posibilitatea de a plăti cu cardul la terminalele POS instalate în instituţiile publice, potrivit sondajului.

Această pondere este mai mare pentru respondenţii din Bucureşti (60%), precum şi în cazul respondenţilor cu venituri de peste 2.500 lei (64%). De asemenea, circa 40% dintre respondenţi cunosc posibilitatea de a-şi plăti taxele online cu cardul utilizând ghişeul.ro sau alte aplicaţii electronice puse la dispoziţie de autorităţile locale.

Totuşi, unul din trei români consideră că plata taxelor este un proces dificil, în principal din cauza birocraţiei, a programului greu de respectat al administraţiilor locale şi timpului îndelungat necesar efectuării plăţilor.

"Românii care trăiesc în străinătate întâmpină şi mai multe probleme în a-şi plăti taxele. Două treimi dintre aceştia consideră că a-şi plăti taxele şi impozitele locale este dificil şi ar plăti direct cu cardul online dacă ar avea această opţiune. În plus, sperăm că numărul primăriilor care acceptă plata taxelor cu cardul, fără comision, va creşte semnificativ întrucât permite contribuabililor să plătească mult mai rapid. Sondajul arată că românii s-au obişnuit să nu plătească comision la tranzacţiile cu cardul şi nu vor accepta uşor o schimbare în acest sens. Probabilitatea plăţii taxelor cu cardul la POS sau online este semnificativ afectată de existenţa unui comision", a mai spus Creţu.

Sondajul arată că procentul respondenţilor care şi-au exprimat intenţia de plată a taxelor la POS a scăzut de la 61% la 26% după ce s-a menţionat plata unui comision pentru tranzacţie. Mai mult, 56% dintre respondenţi au spus că nu vor plăti taxele cu cardul la POS sau online dacă este adăugat un comision.

Valoarea totală a taxelor şi impozitelor plătite cu cardul aproape s-a dublat anul trecut

Potrivit studiului, anul trecut valoarea totală a taxelor şi impozitelor plătite cu cardul aproape s-a dublat anul trecut comparativ cu 2010, la 73,2 milioane de lei, potrivit datelor raportate de băncile din România, membre ale Visa Europe.

Segmentul plăţilor online cu cardul a fost de departe cel mai dinamic în 2011, valoarea tranzacţiilor crescând de peste şapte ori.

Potrivit lui Creţu, Visa Europe şi furnizorii de servicii de plată vor continua discuţiile cu autorităţile locale pentru a introduce plata taxelor şi impozitelor locale prin card, până când cel puţin toate reşedinţele de judeţ din România vor oferi acest serviciu, fie la POS, fie online. În prezent doar Iaşi, Alexandria, Piatra Neamţ şi Satu Mare nu acceptă plata taxelor locale cu cardul.

Studiul a fost realizat în perioada ianuarie - februarie în rândul a peste 1.700 de respondenţi, dintre care peste 1.000 fiind reprezentativi la nivel naţional (eroare de eşantionare: 3,1%), restul fiind împărţiti pe eşantioane de respondenţi din diverse oraşe şi din străinătate.