Doar trei regiuni susţin creşterea economică a României

Creşterea economică a ţării se bazează, în principal, pe vestul şi centrul ţării, precum şi pe productivitatea salariaţilor din Capitală. Spre deosebire, celelalte regiuni au o

Creşterea economică a ţării se bazează, în principal, pe vestul şi centrul ţării, precum şi pe productivitatea salariaţilor din Capitală. Spre deosebire, celelalte regiuni au o contribuţie mai redusă la dezvoltarea economiei.
Productivitatea economiei româneşti este printre cele mai reduse din Europa. Estimările pentru acest an indică un produs intern brut de circa 4.200 de euro pe locuitor. În schimb, în statele dezvoltate din Uniunea Europeană nivelul trece de 20.000 de euro. Iar perspectivele de recuperare a decalajului dintre România şi celelalte ţări membre UE se întind pe o perioadă de câteva zeci de ani.
Totodată, principalele motoare de creştere a economiei naţionale provin numai din trei zone ale ţării. Restul zonelor au o contribuţie redusă la ritmul de dezvoltare, productivitatea fiind sub nivelul mediu al ţării. Astfel, datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată faptul că principala contribuţie la creşterea produsului intern brut (PIB) vine din Bucureşti, unde se formează aproape 20% din întregul PIB al ţării. Mai mult, productivitatea salariaţilor din Capitală se detaşează net de celelalte regiuni, pentru acest an fiind estimat un PIB pe locuitor de circa 9.000 de euro. Totuşi, avansul unei capitale în faţa restului ţării este o situaţie caracteristică aproape tuturor statelor din Uniunea Europeană. În plus, în Bucureşti este regăsit şi cel mai redus nivel al şomajului, ultimele date INS indicând un nivel de 2,6% în luna septembrie.
Mai mult, alte două regiuni susţin economia ţării. Astfel, zona de vest a ţării, deşi contribuie cu numai 10% la formarea produsului intern brut, totuşi nivelul PIB/locuitor este de aproximativ 4.800 de euro, peste media naţională. Motivul principal al dezvoltării acestei regiuni ţine şi de faptul că judeţele respective sunt graniţă cu Uniunea Europeană. Totodată, în această regiune se înregistrează cele mai scăzute rate ale şomajului 2% în Timiş şi 2,6% în Hunedoara.
Similar cu regiunea de vest, productivitatea din centrul ţării se ridică la circa 4.600 euro/locuitor, zona contribuind cu circa 13% la formarea produsului intern brut. Dar, în ciuda dezvoltării industriei chimice şi a celei producătoare de materiale de construcţii, judeţele din această regiune înregistreză rate ale şomajului peste media naţională.
Moldova, cea mai săracă zonă a ţării
La polul opus, regiunea cea mai puţin dezvoltată din întreaga ţară este reprezentată de judeţele din Moldova. Deşi zona contribuie cu 12% la formarea produsului intern brut, nivelul productivităţii este de circa 3.000 de euro pe locuitor. Principalul motiv pentru această evoluţie ţine de faptul că, în nord-estul ţării, s-a dezvoltat preponderent industria lohnului, care a început să piardă teren odată cu orientarea producţiei spre ale state, în principal China. Chiar şi exporturile României de textile sau de încălţăminte au început să scadă, locul lor fiind luat de bunuri cu valoare adăugată mai mare, ce sunt produse în regiunile ce constituie motorul de creştere al economiei naţionale.
Iar previziunile pentru dezvoltarea celei mai sărace zone sunt destul de pesimiste. Chiar şi comparaţia cu alte state europene arată că, pe măsură ce economiile se dezvoltă, diferenţa dintre regiunile bogate şi cele sărace se accentuează. Spre exemplu, în Marea Britanie, dezvoltarea economică din zona Londrei este la un nivel aproape de trei ori mai mare decât cea mai săracă parte a ţării. Iar regiunile italiene cu cea mai mare contribuţie la PIB sunt de două ori mai bogate decât cele mai sărace zone italiene.