Fara reducerea arieratelor nu primim statutul de economie de piata functionala

Daca nu vom reduce arieratele nu vom primi statutul de economie de piata functionala, a avertizat luni guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, cu ocazia unei intalniri organizate de Societatea

Daca nu vom reduce arieratele nu vom primi statutul de economie de piata functionala, a avertizat luni guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, cu ocazia unei intalniri organizate de Societatea Romana de Economie (SOREC). Pentru a doua oara in ultima saptamana, oficialul BNR a adus in discutie problema arieratelor, aratand ca datele pe sase luni nu sunt deloc incurajatoare si ca "lucrurile merg chiar mai greu decat se anticipa". Atat FMI, cat si oficialii Uniunii Europene au cerut cu insistenta autoritatilor romane intarirea disciplinei financiare si reducerea arieratelor, al caror nivel a ajuns la 40 la suta din PIB. "Daca ceea ce au cerut FMI si Uniunea Europeana se realizeaza, respectiv reducerea arieratelor cu 0,5 la suta din PIB, acesta ar fi unul din pasii cei mai mari de reforma", a declarat Isarescu. Esecul guvernului in diminuarea arieratelor este dovedit si de ultimul raport al FMI cu privire la Romania. Potrivit acestuia, nivelul arieratelor in societatile de stat monitorizate (neincluzand penalitatile si dobanzile) a crescut cu 0,5 la suta din PIB in perioada iunie 2002-iunie 2003. "Cresterea a fost mai pronuntata in sectorul minier si al cailor ferate unde masurile de restructurare au fost amanate in mod repetat. Mai grav, arieratele au crescut semnificativ si in cazul unui numar de mari companii private, in special din domeniul rafinarii petrolului", se arata in raportul FMI. Fost ministru al Finantelor, profesorul de economie Daniel Daianu, afirma ca deteriorarea disciplinei financiare a avut loc in ciuda unei mai bune colectari a veniturilor bugetare si ca aceasta situatie a contribuit si la ascensiunea importurilor. "Cresterea importurilor s-a facut si pe seama cresterii indisciplinei financiare. Un nivel al arieratelor generale de 40 la suta din PIB inseamna mai mult decat masa monetara, care reprezinta 24-25 la suta din PIB", afirma Daianu. In opinia sa ceea ce deranjeaza nu este insa nivelul absolut al arieratelor, ci dinamica acestora. Raportul FMI identifica patru factori care au contribuit la cresterea arieratelor, toate avand ca element comun lipsa de atitudine a autoritatilor fata de rau-platnici. Primul factor este toleranta autoritatilor fata de companiile private cu relatii sus-puse ("well - conected") dar si fata de societatile de stat cu un numar mare de salariati. A doua cauza este colectarea slaba a impozitelor (cel putin pana de curand), urmata de aprobarea bugetelor intreprinderilor de stat fara asigurari prealabile ca acestea isi vor plati obligatiile catre bugetul de stat. A patra cauza mentionata de expertii FMI este "cultura evitarii platii darilor catre stat", care, combinata cu slaba actiune a autoritatilor, face ce societatile de stat si private sa nu se teama de repercusiuni. Arieratele reprezinta toate datoriile sectorului privat si de stat catre bugetul de stat, catre furnizori si creditele nerambursate.