Vom răzbate în Europa numai cu politici aplicate punctual

Guvernul este chemat de mediul de afaceri să dea linia directoare a dezvoltării economiei prin strategii coerente şi finanţări cu ţintă precisă La nivelul autorităţilor, integrarea

Guvernul este chemat de mediul de afaceri să dea linia directoare a dezvoltării economiei prin strategii coerente şi finanţări cu ţintă precisă

La nivelul autorităţilor, integrarea României în UE a însemnat serioase rămâneri în urmă în aplicarea noilor reglementări europene. În primele zile chiar, oamenii de afaceri s-au trezit în imposibilitatea onorării unor contracte ori a derulării altora mai vechi, din cauză că instituţiile statului nu eliberaseră noile formulare şi documente de însoţire a mărfii. La nivelul întreprinzătorilor, integrarea pare să fie mai mult o ameninţare decât o sumă de oportunităţi. Creşterea concurenţei din partea firmelor străine şi presiunea pentru majorarea salariilor trag mai greu la cântar decât posibilităţile de finanţare şi de lărgire a pieţei de desfacere. La nivelul populaţiei, percepţiile sunt contradictorii. Pe de-o parte, o serie de alimente şi bunuri de larg consum s-au ieftinit nesperat de mult, datorită eliminării taxelor de import. Pe de altă parte, au apărut tot felul de norme ciudate care ba împiedică ţăranii să-şi vândă produsele la mai mult de 30 de kilometri, ba interzic tradiţionala transhumanţă, ba introduc taxe pe care le contestă până şi oficialii europeni. Adevărul vă prezintă, în continuare, concluziile unei ample analize realizate împreună cu autorităţi, oameni de afaceri şi specialişti în economie, având ca temă centrală starea actuală, tendinţele şi perspectivele României în faţa acestei noi provocări - integrarea în Uniunea Europeană.

Specialiştii observă, în primul rând, decalajele serioase între anumite zone puternic dezvoltate şi celelalte - mult mai sărace. Avem o Românie care creşte spectaculos, depăşind şi cele mai optimiste prognoze, şi una pentru care timpul parcă a stat în loc. Comisia Naţională de Prognoză estimează, pentru acest an, un produs intern brut pe cap de locuitor de peste 10.700 euro în Bucureşti; pentru Botoşani, spre exemplu, aceeaşi estimare arată un PIB/locuitor de numai 2.400 euro! Diferenţa s-ar explica prin structura economiei din aceste zone: în timp ce Bucureştiul a atras şi continuă să atragă investiţii străine masive în aproape orice domeniu, la Botoşani industria de textile care a susţinut dezvoltarea de până acum e "destrămată" din cauza liberalizării pieţei - fapt care a dus la o reorientare a cererii de îmbrăcăminte spre produsele importate din China. În plus, agricultura în acea zonă continuă să fie fragmentată şi se practică mai mult pentru autoconsum. Investitorii străini sunt prea puţin interesaţi de nordul Moldovei şi pentru că, acolo, forţa de muncă - fiind ocupată în agricultură - nu are calificarea necesară pentru a activa în industriile aflate acum în expansiune.

Lipsa forţei de muncă împiedică extinderea afacerilor

Oraşele mari au fost, într-o primă fază, cele mai atractive pentru investitori. Asta pentru că aceste zone au îndeplinit de toate cerinţele dezvoltării unei afaceri. Respectivele regiuni au satisfăcut criteriile multiple impuse de investitori, cum ar fi forţa de muncă specializată, infrastructură, dar şi o mai mare vizibilitate pe harta economică a ţării. Dar pe de altă parte, ritmul alert al dezvoltării oraşelor mari a ajuns aproape de saturaţie. Spre exemplu, în vestul ţării, în judeţul Timiş, agenţii economici care vor să îşi extindă afacerile se confruntă deja cu o mare problemă: număr insuficient de persoane calificate. Chiar şi Institutul Naţional de Statistică arată faptul că, în Timiş, rata şomajului este de numai 2%, printre cele mai scăzute valori din întreaga ţară. Pe fondul acestei evoluţii, oraşele mari devin zone în care costul forţei de muncă este în continuă creştere. Dacă în anii anteriori, investitorii au avut avantajul unor costuri mai reduse, în schimb, în momentul de faţă, cresc toate costurile - salariile, preţul terenurilor sau imobilelor. Iar toate acestea acţionează ca o frână pentru cel care vrea să se instaleze în aceste zone.

Decalajele nu se vor adânci, dar nu vor fi nici mai reduse

Cu toate acestea, am putea asista şi la o stopare a procesului de adâncire a decalajelor. Motivul ţine de faptul că, pe lângă costul forţei de muncă mai mic în zonele mai puţin dezvoltate, programele de dezvoltare regională şi fondurile europene vizează toate regiunile ţării. În plus, afacerile se vor dezvolta şi ca urmare a îmbunătăţirii infrastructurii. Un alt factor ce va susţine economia din zonele mai sărace constă în extinderea afacerilor derulate de întreprinderile mici şi mijlocii. Fenomenul este aşteptat să se petreceacă în următorii ani, ca urmare a aderării ţării la Uniunea Europeană. Spre exemplu, în ţări precum Cehia, Polonia sau Ungaria, eliminarea graniţelor cu UE, în 2004, a stimulat IMM-urile din aceste ţări să îşi dezvolte relaţiile comerciale cu parteneri din statele deja membre UE.