Noi proceduri de acordare a fondurilor UE impuse de aderarea României

Alături de Bulgaria, integrarea celor două state a condus la scăderea venitului mediu în Uniunea Europeană cu 5% Deputaţii europeni susţin că extinderea Uniunii Europene nu se mai

Alături de Bulgaria, integrarea celor două state a condus la scăderea venitului mediu în Uniunea Europeană cu 5%

Deputaţii europeni susţin că extinderea Uniunii Europene nu se mai poate realiza fără să fie afectată eficienţa actualelor politici de coeziune. Iar o parte dintre deputaţii Parlamentului European pledează pentru criterii mai stricte în acordarea fondurilor structurale.

La aproape patru luni de la data aderării la UE, oficialii Comisiei Europene nu pot spune care este impactul integrării României şi Bulgariei asupra bugetului UE. Acesta este şi motivul pentru care Pieper Markus, membru al Partidului Popular European Creştin Democrat, a prezentat Parlamentului European un studiu ce evaluează consecinţele posibilelor aderări ale Turciei, Croaţiei, Fostei Iugoslave a Macedoniei (FYROM) şi a Balcanilor occidentali (Albania, Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Muntenegru, inclusiv Kosovo).

Autorul studiului subliniază faptul că, odată cu aderarea României şi Bulgariei, Comisia Europeană a adoptat noi reglementări privind solicitarea de credite din fondurile structurale.

Prin aderarea României şi Bulgariei, suprafaţa UE-25 eligibilă pentru fondurile structurale a crescut cu 9% şi populaţia sa cu 6%, în timp ce produsul intern brut pe cap de locuitor a scăzut cu 5%. Iar prin aderarea Croaţiei, suprafaţa UE-27 ar creşte cu 1,3%, populaţia sa cu 0,9%, în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor ar scădea cu 0,6%. Totodată, prin aderarea Turciei, suprafaţa UE-27 ar creşte cu 18,3%, iar populaţia sa cu 14,7%, în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor ar scădea cu 10,5%. Prin aderarea altor state din Balcanii occidentali, suprafaţa UE-27 ar creşte cu 4,8%, iar populaţia sa cu 4%, în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor ar scădea cu 3,5%.

UE va primi noi ţări doar dacă le va putea finanţa

Astfel, în eventualitatea continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, UE vrea beneficii mai mari de pe urma finanţărilor acordate.

Deputaţii consideră că pentru a face dovada capacităţii sale de integrare, Uniunea trebuie să fie în măsură să-şi atingă obiectivul de coeziune socială, economică şi teritorială, ţinând cont de realităţile bugetare. În consecinţă, ei consideră necesar ca în momentul aderării fiecărei ţări candidate să se decidă dacă Uniunea are capacitatea financiară de a integra statul în cauză. În plus, UE ar trebui să primească mai multe beneficii de pe urma finanţărilor pe care le acordă, mai ales în cazul regiunilor care primesc ajutoare băneşti mai mulţi ani la rând.

Fonduri pentru infrastructuri de importanţă europeană

Totodată, Comisia Europeană ar trebui să stabilească o perioadă maximă de timp în care acordă finanţări. Asta pentru că în unele regiuni sărace creditele acordate nu şi-au atins scopul, iar banii europeni au fost irosiţi. De aceea, autorul raportului susţine adoptarea unor sancţiuni mai drastice în cazul în care sunt dovedite abuzuri, precum şi proceduri mai eficiente de recuperare a fondurilor.

Deputaţii invită Comisia Europeană să prezinte o analiză de impact detaliată, pentru a face posibilă o evaluare corespunzătoare a tuturor efectelor aderării României şi Bulgariei asupra politicii structurale. Totodată, ei îndeamnă Comisia Europeană să se asigure că, în cadrul viitoarelor programe de competitivitate regională şi de cooperare teritorială, finanţarea se va concentra mai mult pe europenizarea economiei regionale şi pe .

Iniţiativa deputatului Pieper Markus a fost adoptată cu 473 voturi pentru, 113 contra şi 104 abţineri.

Aproape 40 de ani, pentru recuperarea decalajelor economice

Cele zece state care au aderat la UE în 2004 au reuşit, în perioada 1997 - 2005, să îşi majoreze venitul de la un nivel de 44% din media UE-15 la circa 50% din media UE-15. Totuşi, Comisia Europeană consideră că abia în 2040, cele zece state central europene vor ajunge să aibă un venit de circa 75% din cel al ţărilor cu economii mature. Iar unii economişti spun că acest proces ar putea fi şi mai lung, din moment ce ar putea trece şi prin perioade de recesiune.

Între timp, raportul PIB/locuitor în România a fost, anul trecut, de numai 4.200 euro, adică mai puţin de jumătate din nivelul înregistrat în statele central-europene şi mult sub ţinta de 27.600 euro înregistrată în UE-15. Iar estimările Comisiei Naţionale de Prognoză indică faptul că abia în 2013 vom ajunge la un PIB/locuitor de peste 10.000 euro.