O preşedinţie suedeză

România şi Suedia sunt la fel de aproape (geografic, politic, emoţional) atât de Rusia, cât şi de noii parteneri estici ai UE.

La 1 iulie, suedezii au spus tuturor europenilor Hej! (Bună!). În decembrie ne vor spune Hejdo! (La revedere!), după o preşedinţie europeană plină. Cum se poate citi preşedinţia suedeză din România?

Suedia este de patru ori mai întinsă decât România, dar are mai puţin de jumătate din populaţia ţării noastre. Un exemplu de eficienţă administrativă. A doua ţară din Europa ca număr de cercetători la mia de locuitori. O ţară care importă deşeuri pentru a le transforma în energie. Ţara celor trei T: talent, tehnologie, toleranţă. Ţara lui Raoul Wallenberg. Cel mai eficient donator de asistenţă pentru dezvoltare dintre toate statele membre ONU. Ţara care în fiecare an, la 10 decembrie, ţine pagina întâi a ziarelor din întreaga lume, cu premiile Nobel.

Este şi unul dintre statele puternic afectate de actuala criză mondială. Ceea ce a rezistat din modelul social suedez confruntat cu asaltul valurilor de liberalism ale anilor ’90 permite, însă, Suediei să absoarbă lin şocul unei crize de proporţii globale. Mulţi mizează astăzi pe Suedia, ca pe unul dintre viitorii mari câştigători ai epocii postcriză.

România şi Suedia sunt la fel de aproape (geografic, politic, emoţional) atât de Rusia, cât şi de noii parteneri estici ai UE. Suedia va putea conta pe România în eforturile de a ajuta R. Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan să-şi croiască un viitor european - sau un viitor atât de european pe cât vor dori guvernele şi cetăţenii acestor ţări. Suedia va putea conta pe România în demersul de a consolida parteneriatul dintre Rusia şi Uniune, în toate domeniile de interes comun: energie, schimbări climatice, democratizare, schimburi interumane ş.a. De altfel, Suedia va găzdui viitorul summit UE-Rusia.

România şi Suedia fac parte din grupul statelor membre UE care percep importanţa geopolitică a Turciei şi care susţin integrarea Turciei în UE. Şi România, şi Suedia percep clar complexitatea parcursului de preaderare al Turciei şi a dosarelor conexe acestui proces. Şi România, şi Suedia susţin dinamizarea negocierilor de aderare ale Turciei, în paralel cu progresele realizate de această ţară pe calea reformelor şi în preluarea acquisului comunitar.

Şi alte state din regiunea României speră să facă paşi importanţi spre integrarea în UE, în timpul preşedinţiei suedeze: Albania şi Muntenegru au depus cererea de aderare şi aşteaptă avizul conform al Comisiei, iar Croaţia se îndreaptă spre finalizarea negocierilor în vederea integrării. Sub preşedinţia suedeză, încă un stat nordic, Islanda, se angajează pe calea aderării.

Fiecare dintre statele membre UE ajută preşedinţia şi încearcă să-şi promoveze interesele pe lângă aceasta. Ce rol va putea juca România? Evident, rolul de partener pe teme referitoare la Parteneriatul Estic şi la statele angajate în acest exerciţiu. România va fi partenerul pe care o preşedinţie sensibilă la regiunea Balcanilor de vest va trebui să-l consulte, din raţiuni legate de proximitate şi având în vedere poziţiile specifice, principiale ale României în regiune. Pentru că Orientul Mijlociu se va afla, cu siguranţă, pe agenda UE, Suedia va putea folosi relaţiile speciale ale României cu state din regiune.

Atunci când cortina se va trage peste încă o preşedinţie a UE, probabil că tot ceea ce va putea fi realizat în UE în şase luni va fi fost realizat. Important va fi bilanţul României la acel moment, o Românie care la sfârşitul preşedinţiei suedeze va încheia primii doi ani ca membru UE.

Răduţa Matache este noua ambasadoare a României în Suedia.

Versiunea completă a articolului este publicată în ediţia nr. 11 a revistei FP România (iulie/ august), care apare pe 13 iulie.