Cat mai avem de platit de pe urma Bancorex?

* Ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, afirma ca s-a stabilit un plafon maxim de 150 de milioane de dolari pentru litigiile aflate pe rol in instante * Unele dintre acestea provin din relatia unor firme romanesti cu Irakul

La trei ani de la prabusirea Bancorex, bilantul celui mai mare faliment din istoria bancara nu a fost inca inchis. Din cele peste 800 de milioane de dolari platite de la bugetul de stat, adica din buzunarul contribuabililor, AVAB (Agentia de Valorificare a Activelor Bancare) a reusit sa recupereze de la datornicii Bancorex 270 de milioane de dolari. Cu toate acestea, dosarul Bancorex nu poate fi definitiv clasat din cauza unor litigii descoperite ulterior (dupa fuziunea cu BCR), si care ar putea umfla nota de plata a bugetului cu alte cateva zeci sau chiar sute de milioane de dolari. "Exista litigii in valoare de zeci, chiar sute de milioane de dolari, pentru care se afla procese in instante declansate de diverse societati comerciale ce se considera afectate de disparitia Bancorex", ne-a declarat Ionel Blanculescu, ministrul Controlului. Initial, printr-o ordonanta emisa in 2000, s-a stabilit ca "Ministerul Finantelor va garanta irevocabil si neconditionat, in numele si contul statului, plata sumelor ce fac obiectul acestor litigii", in limita unui plafon de 38 de miliarde de lei si 116 milioane dolari. Finantele au emis ulterior 36 de scrisori de garantie pentru 14,2 miliarde lei si 115,2 milioane dolari, dar dupa aprobarea acestora, au mai aparut alte opt litigii legate de fosta Bancorex, pretentiile solicitate de firmele care au dat in judecata statul ridicandu-se la circa 32 de milioane de dolari. La sfarsitul lunii iunie 2003, guvernul a emis o ordonanta de urgenta prin care, modificand actul normativ amintit mai sus, a decis ca, la propunerea BCR si cu avizul APAPS, Ministerul Finantelor sa inainteze guvernului un proiect de hotarare privind emiterea unor noi garantii menite sa acopere aceste litigii. "Proiectul de lege cu privire la aceste litigii va fi aprobat de guvern odata cu cel legat de privatizarea BCR (n.r. - cu BERD si IFC)", ne-a declarat ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu. Reamintim ca una din conditiile cerute cu insistenta de cei doi investitori care au cumparat 25 la suta din actiunile BCR viza tocmai garantarea de catre stat a platii tuturor sumelor ce decurg din litigiile preluate de BCR de la Bancorex. Seful Finantelor afirma ca exista o analiza clara a acestor litigii si ca plafonul maxim de garantare a acestora de catre stat a fost stabilit la suma de 150 de milioane de dolari. "Cele mai multe procese se afla pe rolul diferitelor instante. Depinde de decizia acestora cat vom plati pana la urma. Poate fi vorba despre 150 de milioane de dolari, dar poate fi si mai putin, pentru ca unele procese au fost castigate de stat", a precizat Tanasescu. Ministrul Controlului, Ionel Blanculescu, ne-a explicat ca exista mai multe tipuri de litigii ce continua sa atarne de pe urma Bancorex. "In cazul celor legate de firmele din grupul G.C.P (n.r. - ale afaceristului G.C. Paunescu), acestea au facut obiectul unei conventii de substituire de debitor prin delegare perfecta, semnata cu firma Rick Holding din Luxemburg si cu firmele din grupul G.C.P. Aceasta conventie intra in vigoare in momentul in care statul roman pierde orice proces cu firmele din grupul G.C.P, legate de creditele acestuia de la Bancorex. Ca urmare, firma din Luxemburg plateste in locul statului anumite sume, pe care acesta ar urma sa le plateasca, printr-o decizie finala a instantei, grupului G.C.P. si asta deoarece Rick Holding a cumparat datoriile G.C.P transferate la AVAB. Atunci s-a pus conditia incheierii acestei conventii", a explicat Blanculescu. In cazul amintit nu intra si litigul legat de Dac Air, pentru ca aici era vorba despre o participatie, prin cumparare de actiuni, si nu de un credit. Pe lista litigiilor se afla si operatiuni vechi, derulate inainte de 1989, de firme romanesti cu societati din tarile arabe. "Cele mai importante firme implicate in astfel de cazuri erau Romanoexport, Confex International, Uzinexportimport, care au actionat in instanta Bancorex pe niste litigii ce decurgeau din niste scrisori de garantie emise pe relatia cu Irakul. Dat fiind ca aceste societati aveau la randul lor datorii catre Bancorex, din sumele cerute am recuperat circa 41 milioane de dolari", a mai spus Blanculescu. In cazul in care statul va fi obligat sa plateasca alte milioane de dolari din banii contribuabililor, ar trebui ca autoritatile sa faca publice dosarele respective. Macar atat sa stim: de ce si pentru cine platim din buzunar.