"Dacă nu dublăm numărul absolvenţilor, România va dispărea de pe piaţa IT"

Preşedintele Alcatel România şi preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Franceze, Dan Bedros trage un semnal de alarmă în privinţa învăţământului politehnic din ţara noastră. Pentru a

Preşedintele Alcatel România şi preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Franceze, Dan Bedros trage un semnal de alarmă în privinţa învăţământului politehnic din ţara noastră. Pentru a impulsiona creşterea numărului de absolvenţi, Alcatel vrea să se implice în crearea unei universităţi politehnice particulare, cu ajutorul Franţei.
- Care este situaţia mediului de afaceri din România?
- Situaţia mediului de afaceri a evoluat foarte mult în ultimii ani. Anual, numărul întreprinderilor care aderă la Camera de Comerţ Româno-Franceză creşte cu 30%. şi asta datorită firmelor multinaţionale care au intrat de mult în România Alcatel a venit în 1991 - şi au investit pe termen lung. Firmele mai mici preferă să vină pe un mediu stabil, un mediu care dă siguranţă.
- Tocmai aceasta este diferenţa dintre francezi şi italieni. În România sunt peste 17.000 de firme italiene.
- Vorbim de două tipuri de economii. Franţa are firme mari, pentru că a fost o ţară "etait-istă" în care statul a controlat aproape tot. Toate întreprinderile mari au fost de stat, în care centralismul a fost extrem de puternic şi greu de descentralizat. Acum, aceste întreprinderi sunt greu de privatizat. Au mentalitatea aceasta de control al statului. Spre deosebire de italieni, care nu au multe firme mari, şi ei sunt extrem de diversificaţi. Din acest punct de vedere, era normal ca ei să fie primii care au venit. Dar ei au venit înainte de a se trece pe euro, pentru că aveau foarte mulţi bani de investit. În Timişoara a fost o invazie, au venit 15.000 de italieni şi sunt peste 1.500 de întreprinderi italiene. Aceste aspecte au efecte pozitive şi negative. Pozitiv, pentru că atunci când cumperi 1.000 de hectare trebuie să investeşti. Negativ, din punct de vedere al locuitorilor pentru că preţurile la case au crescut. Dar astfel s-a dinamizat situaţia. Timişoara a ajuns să fie legată, în fiecare zi, de opt oraşe din Italia, de trei din Germania, de Paris, Barcelona şi urmează Londra.
- Mai vin firme franceze?
- Este clar faptul că firmele franceze încep să vină în ultima vreme în domeniile specifice lor. Vedem ce se întâmplă în industria vinului, în care francezii au competenţă istorică. Efectul este extraordinar de mare. Numai dacă dau două exemple: Carrefour şi Dacia Renault. Carrefour a venit cu o nouă cultură, noi nu aveam cultura marilor magazine. În Timişoara, apariţia mallurilor a "omorât" centrul oraşului. La ora actuală, magazinele din centrul Timişoarei se închid pentru că nu se mai duce nimeni acolo. Carrefour a creat o cultură şi în domeniul distribuţiei cultura subdistribuţiei. Aproape 80% din produse sunt româneşti. E incredibil. Iar Renault faptul că sunt sute de întreprinderi în jurul lui care produc subansamble. Lumea nu ştie, dar stocul la o uzină cum este Renault este de cinci zile. Sunt 500 de camioane care vin şi circulă în fiecare zi. Este un oraş în alt oraş.
- Ce rol are Alcatel în această realitate?
- Ca investiţie, nu pot spune că este mare. Ceea ce noi am realizat important pentru România este instalarea de echipamente. Vânzările în România au fost de 1,5 miliarde. Am contribuit cu aproape 30% din investiţiile din domeniul IT Telecom cu echipamente Alcatel. Dar cel mai mare avantaj pentru noi este că 40% din cifra noastră de afaceri o reprezintă exportul. şi faptul că te legi de o firmă multinaţională, creezi o societate mixtă, este ca şi cu vasele comunicante. În doi ani ajungi la acelaşi nivel. Avantajul este că vârsta medie a angajaţilor este în jurul a 29 de ani. Sunt 600 de softişti care lucrează pentru grupul Alcatel. Găseşti programele făcute de România în toate ţările din lume. După aceea instalăm în 80 de ţări din lume.
- Cum se implică Alcatel în educaţie?
- şcoala nu a urmărit necesarul pieţei în domeniul IT. La studiile umaniste s-au creat zeci de facultăţi particulare. La Politehnică nu merge îţi trebuie laboratoare şi altele. Am discutat cu mulţi oficiali. Există o autonomie prost înţeleasă a universităţilor numărul de locuri în funcţie de numărul de profesori. Nu trebuie în funcţie de asta. Dau exemplu Belgia. Acum opt ani, când aveau nevoie, 50% din absolvenţii universităţilor au fost din domeniul IT. Asta cerea piaţa. În al doilea rând, nimeni nu înţelege că trebuie un sistem universitar intermediar, de doi ani. Nu-ţi trebuie peste tot oameni supracalificaţi. Acum există sisteme-expert. Nivelul specialistului trebuie să scadă.
- Se poate înfiinţa o facultate particulară de IT?
- Alcatel a investit în Politehnică 400.000 de euro, am făcut patru laboratoare, am angajat profesori, dar numărul de locuri nu poate creşte. Atunci, singura soluţie este înfiinţarea unei universităţi particulare. Am profitat de Sommet-ul Francofoniei, organizat la Bucureşti, am vorbit cu ambasadorul Franţei, parlamentari francezi, pentru ca Franţa să se implice în înfiinţarea unei Universităţi Politehnice private, în domeniul IT, de doi ani. Acum căutăm o universitate din Franţa pe care să o legăm de Politehnica din Timişoara. Dacă noi nu dublăm numărul de absolvenţi, România va dispărea de pe piaţa IT în următorii doi ani. Vin puternic din spate ucrainenii, ruşii. Indienii sunt foarte buni, dar ei suferă pe undeva de acelaşi liberalism anglo-saxon. Problema în India este instabilitatea, pentru că nu poţi să ţii un specialist. Ai investit în el, dar pentru 100 de dolari pleacă.
- Dumneavoastră spuneaţi că mărirea salariilor nu este necesară, dar iată că până la urmă o astfel de măsură este obligatorie în anumite cazuri
- Salariile trebuie mărite, dar până la un anumit nivel. În IT, la un nivel bun, salariul ar trebui să fie de 800-900 de euro. La 1.000 de euro salariul, se mai adaugă 1.000 cheltuieli. Asta înseamnă 24.000 de euro pe an, deja ajungi la nivelul minim din Vest. Dar cea mai importantă este stabilitatea. Liberalizarea are avantaje şi dezavantaje.
- Ce se va întâmpla după 1 ianuarie 2007?
- Nu cred că vor fi schimbări majore. Va fi o perioadă foarte complicată, în care cererea va creşte, tendinţa va fi vrei, nu vrei să măreşti salariile, ca să creezi atractivitatea. Sau se va recurge la soluţia pe care nu o poţi evita, de a aduce forţă de muncă din Est Ucraina, Moldova.
- Vor pleca specialiştii în Vest?
- Nu, au plecat deja, cine să mai plece? De ce au plecat cei care au plecat? Pentru că România stagna. Tot fenomenul care are loc acum la noi a avut loc şi în Occident. Acum 15-20 de ani, italienii lucrau în Germania şi făceau ce fac românii acum. Noi vom fi o ţară mult mai dezvoltată decât multe ţări europene în următorii zece ani. Problema este ca să fie oamenii potriviţi la locul potrivit.
- Ce noutăţi are Alcatel pentru finalul acestui an?
- Suntem concentraţi în continuare pe domeniul infrastructură, pentru că domeniul IT este unul delicat. Noi vrem să dezvoltăm tot ce înseamnă broad-band în domeniul securizării frontierelor. Supravegherea video este necesară. Nu-mi place, dar experienţa DN1 este pozitivă.