145 milioane de euro, valoarea proiectelor din fonduri UE, suspectate de fraude

Încercările de fraudare a fondurilor europene în România sunt multe şi de dimensiuni mici, marile fraude fiind în general făcute de firme străine, multinaţionale sau offshore. Multe fraude,

Încercările de fraudare a fondurilor europene în România sunt multe şi de dimensiuni mici, marile fraude fiind în general făcute de firme străine, multinaţionale sau offshore. Multe fraude, mai ales pe programul SAPARD, au avut la bază lipsa de informare a beneficiarilor.

"E important să ştie că folosirea unor documente false sau schimbarea destinaţiei fondurilor îi pot conduce la 20 de ani de închisoare", spune Tudor Chiuariu, şeful DLAF. Deşi numărul fraudelor este destul de ridicat, acestea au valori reduse, ceea ce face ca România să fie în coada clasamentului în topul european al fraudelor. Cu 1,54% - ponderea valorii proiectelor suspectate de fraudă în totalul proiectelor finanţate din fonduri UE -, România ocupă penultimul loc, în timp ce Polonia şi Cehia sunt în fruntea listei.

Conform raportului prezentat de Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), anul trecut au fost controlate 87 de proiecte finanţate din fonduri UE. Au fost finalizate 82 de dosare, valoarea proiectelor suspectate fiind de 145 milioane de euro. Atât numărul controalelor, cât şi valoarea proiectelor, s-a dublat faţă de 2005, iar pentru 2007 oficialii europeni avertizează: "Fondurile vor creşte până în 2013 şi responsabilităţile DLAF vor creşte în consecinţă. Şi riscul va creşte proporţional, dacă nu chiar exponenţial", susţine Patrick Larkin, reprezentantul OLAF.

Dosarele trenează în justiţie

Anul trecut, DLAF a trimis în justiţie 64 de dosare, din care 49 la DNA, restul la alte Parchete. Din cele trimise la DNA au fost soluţionate numai 17 dosare. Justiţia a lucrat lent şi cele 21 de dosare trimise în 2005, din care au fost soluţionate numai 10. "Mi se pare anormal ca, la finele lui 2006, dosarele din 2005 să nu aibă soluţie", spune Cristian David, ministrul delegat pentru controlul programelor cu finanţare internaţională.

Principalele tipuri de nereguli sunt folosirea de documente justificative false (în peste jumătate din cazuri), schimbarea destinaţiei fondurilor (un sfert din cazuri), nerespectarea normelor de achiziţii publice.

Cele mai multe fraude au implicat proiecte finanţate din fonduri Phare, dar un număr important de nereguli au fost descoperite la proiecte derulate de Autoritatea pentru Tineret. Cea mai mare fraudă este legată de proiectul parcului industrial de la Hemeiuşi - Bacău, în valoare totală de 7 milioane de euro.