800 milioane de euro, prejudiciul adus României de contrafaceri

Deşi se observă o uşoară scădere a acestui fenomen, falsurile continuă să "bântuie" chiar şi magazinele cu pretenţii Comercializarea în România a produselor contrafăcute continuă

Deşi se observă o uşoară scădere a acestui fenomen, falsurile continuă să "bântuie" chiar şi magazinele cu pretenţii

Comercializarea în România a produselor contrafăcute continuă să aducă prejudicii semnificative economiei autohtone. Chiar dacă în 2006 s-a observat un uşor recul al acestui fenomen şi un avans al dosarelor penale înregistrate şi soluţionate, statul şi firmele au pierdut 800 milioane de euro.

Statisticile spun că unul din trei produse comercializate pe piaţa autohtonă este contrafăcut. Nu este, aşadar, de mirare că produse falsificate pot fi găsite în acest moment chiar şi în magazine cu pretenţii, gen Unirea, din Bucureşti.

"Este jenant că, în buricul Capitalei, la kilometrul 0, mai pot fi găsite în 2007 produse contrafăcute. Pot spune că Magazinul Unirea este jena mea personală", a declarat, pentru Adevărul, Gabriel Turcu, preşedinte REACT România şi vicepreşedinte al Grupului de lucru pe domeniul proprietăţii intelectuale, entitate creată recent la iniţiativa guvernului. Acesta a făcut în acest context referire la magazine din aripa Călăraşi a renumitului centru comercial, în care se comercializează falsuri. "Trist este că, în timp ce anumite magazine încearcă să promoveze anumite branduri, la cinci metri mai încolo se vând produse ale aceluiaşi brand, dar de o calitate mai mult decât îndoielnică", a precizat Turcu, spunând totodată că, în aceste cazuri, Poliţia şi Parchetul ar trebui să se autosesizeze.

Rusia şi America de Sud, noi competitori pe piaţa falsurilor

Potrivit datelor obţinute de Adevărul, ponderea contrafacerilor pe piaţa românească a scăzut anul trecut la aproximativ 30%, de la circa 32%, în 2005. "Se poate observa o reaşezare a pieţei, un uşor recul al fenomenului", a explicat Turcu. El a precizat, în acelaşi timp, că şi prejudiciile aduse atât statului, cât şi proprietarilor de drepturi intelectuale au scăzut la aproximativ 800 milioane de euro, comparativ cu cifra-record de un miliard de euro, atât cât a fost estimată paguba, în 2005. Principalii expeditori ai produselor contrafăcute continuă să rămână China şi Turcia, dar au apărut doi noi "competitori", respectiv Rusia şi America de Sud. "Focarele" de acest gen de mărfuri sunt, potrivit lui Turcu, zonele de tip piaţă şi bazar şi angrourile ieftine.

Potrivit datelor statistice în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală centralizate la Ministerul Public şi prezentate pentru Adevărul, numărul dosarelor înregistrate şi soluţionate anul trecut s-au dublat. În 2006 au fost înregistrate 11.265 de dosare, faţă de 5.300, în 2005, din care au fost soluţionate 7.602, anul trecut, respectiv 3.612, în 2005. "Important este că s-a înţeles faptul că a cumpăra un produs contrafăcut înseamnă să finanţezi, indirect, organizaţii teroriste sau organizaţii de trafic de persoane. Vom demara o campanie de conştientizare a consumatorului exact în acest sens, astfel încât să se înţeleagă ce înseamnă produsele contrafăcute şi care sunt riscurile cărora li se supun cei care le cumpără", a declarat, pentru Adevărul, Gabriela Ghiţă, procuror general adjunct şi preşedinte al Grupului de lucru pe domeniul proprietăţii intelectuale. Deşi este formală, această structură reprezintă cel mai mare parteneriat public-privat din România, reunind autorităţi publice şi 33 de membri, reprezentanţi ai industriei private.

Potrivit datelor Ministerului Public, şi numărul rechizitoriilor a crescut, de la doar 47, în 2005, la 152, anul trecut. "Se poate observa că lucrurile merg spre bine. Şi asta datorită faptului că s-a lucrat în echipă, statul împreună cu industria privată", a mai precizat procurorul general adjunct. Din punct de vedere al condamnărilor înregistrate, situaţia este însă diferită, 40 în 2006, respectiv, 46 în 2005.

Cosmeticele, în topul falsurilor

Cosmeticele rămân pe primul loc în topul produselor contrafăcute. "Aproximativ 60% din falsurile care intră în România sunt parfumuri şi alte produse de cosmetică. Este vorba, din păcate, de volume mari, care se comercializează pe diverse canale", spune Turcu. Îmbrăcămintea, încălţămintea şi accesoriile pentru telefonia mobilă sunt ocupantele următoarelor două locuri în topul celor mai des contrafăcute articole.

Este jenant că, în buricul Capitalei, mai pot fi găsite produse contrafăcute. Pot spune că Magazinul Unirea este jena mea personală
Gabriel Turcu
preşedinte REACT România

Un produs contrafăcut înseamnă să finanţezi, indirect, organizaţii teroriste sau organizaţii de trafic de persoane.
Gabriela Ghiţă
procuror general adjunct