Adevarul.ro

Publicaţiile cu profil economic au atras în primele patru luni ale anului un volum net de publicitate de 6 milioane de euro Segmentul de presă economică a cunoscut în ultimii trei ani o

Publicaţiile cu profil economic au atras în primele patru luni ale anului un volum net de publicitate de 6 milioane de euro

Segmentul de presă economică a cunoscut în ultimii trei ani o dezvoltare agresivă. Publicitatea atrasă în primele patru luni a fost cu 35% mai mare faţă de anul trecut.

În deceniul trecut, ziarul "Bursa" (1991) şi revista "Capital" (lansată în 1992 de Ringier) au trăit în linişte pe această piaţă. Când Publimedia International (divizia de print a Media Pro) a lansat, în anul 1999, "Ziarul Financiar", poziţionându-l ca pe un cotidian de ştiri şi informaţii, concurenţa s-a dezmorţit.

Odată cu dezvoltarea mediului economic din ţară, cererea de informaţii a crescut simţitor, noi generaţii de manageri şi angajaţi din acest domeniu complex fiind principalii consumatori. Pe de altă parte, editorii au intuit faptul că un produs bine aşezat pe acest segment poate să atragă importante bugete de publicitate. Încet-încet, lumea presei de business a început să se aglomereze. Publimedia a lansat revista "Business Magazin". Grupul Intact a descoperit târziu oportunitatea şi a lansat în 2005 revista "Săptămâna Financiară", poziţionând-o ca fiind principalul concurent al liderului "Capital".

Cu o politică de marketing foarte agresivă (susţinută şi prin campanii pe televiziunile trustului), "Săptămâna" a reuşit să se apropie de "Capital" în sondajele de audienţă.

Nici grupul Realitatea-Caţavencu nu a rămas spectator la lupta care s-a deschis în arena de business, lansând în mai 2007 ziarul "Business Standard", cu intenţia clară de a ataca supremaţia "Ziarului Financiar". Cu câteva luni mai devreme, trustul lui Sorin Ovidiu Vântu intrase pe piaţă cu "Money Express", săptămânal care viza duelul "Capital" - "Săptămâna Financiară" - "Business Magazin". Să mai amintim şi săptămânalul "BusinessWeek", ediţia pentru România a celebrei publicaţii internaţionale, editat de Business Media Group (BMG).

Presa economică, în vizorul "mogulilor"

La începutul acestui an, Intact revine în forţă, lansând ziarul "Financiarul" care, fireşte, încearcă "să le facă probleme" cotidienelor deja amintite. Interesant de observat este faptul că trei dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri - Adrian Sârbu, Dan Voiculescu şi Sorin Ovidiu Vântu - şi-au dezvoltat produse media puternice în domeniul economic.

Ultimul a riscat, intrând curajos pe piaţa tv cu postul de nişă The Money Channel (1 mai 2007). În afara produselor media specializate, ziarele de calitate şi-au dezvoltat secţiuni şi caiete pe teme economice, Adevărul Financiar şi România liberă. Acestea concurează publicaţiile deja consacrate de pe această piaţă.

În aceste condiţii, presa economică a devenit una dintre cele mai disputate categorii din businessul autohton de media. Acest lucru se reflectă şi în volumul de publicitate atras de aceste titluri. Conform monitorizărilor Alfa Cont, în primele patru luni ale acestui an, volumul brut de publicitate atras de toate publicaţiile amintite s-a ridicat la 13,2 milioane de euro (calcul realizat pe baza tarifelor listă de publicitate). Bugetul brut este cu 35% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Volumul net estimat (aplicând un discount mediu) este de 6 milioane de euro.

Sponsorii nu trebuie deranjaţi

De asemenea, numărul de machete publicitare (excluzând barterele) apărut în presa economică s-a ridicat la 7.164, cu 18% mai mare decât cel din primele patru luni ale anului 2007. Principalii clienţi publicitari sunt producătorii şi dealerii de automobile, băncile şi telecomunicaţiile. Oferta de publicaţii de business este departe de a fi suprasaturată. Există destule nişe şi poziţii încă neocupate pe piaţă, în ciuda numărului mare de tilturi existente.

Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată şi analist economic, consideră că presa economică este, în general, corectă, oferind multe informaţii ultile şi interesante. "Uneori însă, interpretarea acestor informaţii este făcută şi în funcţie de interesele de publicitate, legate de principalii sponsori", declară Voinea. El oferă un exemplu legat de pensiile private: "Este greu să critici pilonul II, când ai multă publicitate de la principalii actori din sistem". În ceea ce priveşte profesionalismul jurnaliştilor din domeniul economic, Voinea este de părere că aceştia sunt, de multe ori, mai pregătiţi decât cei care iau deciziile de politică macroeconomică.