400 de mărci româneşti aşteaptă paşaport pentru UE

comercializarea şi protejarea lor pe piaţa UE se vor face după 1 iunie 2007", ne-a declarat Leonard Orban, secretar de stat în Ministerul Integrării.Din 2007, Europa nu va mai fi piaţa externă

comercializarea şi protejarea lor pe piaţa UE se vor face după 1 iunie 2007", ne-a declarat Leonard Orban, secretar de stat în Ministerul Integrării.
Din 2007, Europa nu va mai fi piaţa externă a României
Producătorii de produse alimentare, de băuturi alcoolice şi de vinuri vor fi nevoiţi ca, după 2007, să-şi vândă produsele doar pe piaţa internă dacă acestea nu vor fi înregistrate la Uniunea Europeană. În prezent, există o listă întocmită de Ministerul Agriculturii care cuprinde peste 400 de produse alimentare, alcoolice şi vinuri, cu indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România. Lista a fost trimisă la Bruxelles, în martie 2004, şi se află în analiză. Aceasta cuprinde aproape 50 de denumiri de produse din lapte - iaurt, caş, brânză, caşcaval, telemea; tot atâtea denumiri de produse din carne - salam, cârnaţi, caltaboşi, babic, şuncă, dar şi o serie de produse de panificaţie - pâine de casă, cornuri, cozonaci, covrigi şi plăcinte. Există şi peste 100 de denumiri de băuturi alcoolice distilate - ţuică, ţuica bătrână, ţuica superioară, dar şi rachiuri - rachiu de fructe, tescovină şi rachiu de drojdie. În privinţa vinurilor, lista transmisă oficialilor europeni este la fel de cuprinzătoare: însumează 45 de denumiri de origine, 42 de indicaţii geografice pentru vinuri de calitate superioară şi 11 denumiri de vinuri spumante şi vinarsuri. "Negocierile se fac în funcţie de datele primite de la fiecare producător în parte, respectiv cantitatea de producţie şi zona de producţie. Înregistrarea acestor produse este esenţială pentru producătorii români fiind, practic, viza de comercializare a acestora în Europa", declară un oficial din Ministerul Integrării. Florel Buta, specialist din Ministerul Agriculturii, declară, la rândul său: "Să nu uităm că, din 2007, Uniunea Europeană nu va mai fi piaţa externă a României, ci va exista o piaţă comună, pe care mărfurile vor circula liber".
"Brandul România" nu există
De ce este atât de important avizul Bruxellesului pentru comercializarea produselor româneşti? Din două motive: primul, acestea trebuie să aibă un atestat de calitate, producătorul de origine şi zona geografică de unde vine; iar al doilea, marca trebuie să fie specializată pe România şi să nu se confunde cu o marcă identică dintr-o ţară comunitară. Exemplul cel mai cunoscut este cel al palincii, pe care noi îl considerăm produs tradiţional românesc, dar pe care îl reclamă ca proprietate şi Ungaria. Elisabeta Niculescu, specialist din OSIM, explică diferenţa dintre marcă şi brand: "Marca definitivează un producător de altul prin nume şi zonă, iar brandul este o marcă de fabrică. Toate produsele din lista prezentată la Bruxelles ar trebui să devină nişte branduri ale României. Este momentul să spun că aşa-numitul
brand România
nu există".

Libertate pe piaţa UE
* Lapte: Dorna, Rarău, Covasna
* Caş: Moeciu, Făgăraş, Dorna, Bistriţa
* Caşcaval: Rucăr, Moeciu, Hârlău, Brădet
* Telemea: Braşov, Huedin, Sibiu
* Plăcintă de Dobrogea
* Mezeluri: salam de Sibiu, babic, cârnaţi de Pleşcoi